Alexandru Oleinic

Ministrului tehnologiilor informaţionale și comunicaţiilor Alexandru Oleinic i s-a conferit „Ordinul de Onoare” pentru muncă prodigioasă în cadrul autorităţilor publice. Dar și contribuţia la promovarea transformărilor democratice şi activitate legislativă şi organizatorică intensă.

În acest sens, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu a semnat marți, 1 decembrie, un decret.

Menționăm că, Ordinul de Onoare a fost înfiinţat pentru premierea înaltelor realizări de muncă în domeniul producţiei, cercetării ştiinţifice, activităţilor socio-culturale, sportive şi al altor activităţi desfăşurate pentru binele societăţii, precum şi pentru manifestarea valorilor şi gloriei civile.

Ministrul MTIC Alexandru Oleinic a prezentat la Minsk propunerile din partea RM privind formarea Grupului de lucru la nivel înalt pentru cooperarea în procesul de creare a “Guvernării electronice” în statele membre CRC.

Aplicarea pe larg a tehnologiilor informaţionale în toate domeniile de activitate umană influenţează în mod semnificativ asupra dezvoltării lumii, creează premise importante pentru transformări economice şi sociale majore, duce la formarea societăţii avansate.

Una din componentele primordiale privind edificarea societăţii informaţionale este crearea „Guvernării electronice” (e-Guvernarea) - un sistem de interacţiune eficientă între organele administraţiei publice, cetăţeni şi sfera de afaceri prin intermediul serviciilor prestate în baza tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC).

Necesitatea creării unui astfel de sistem este marcată în documentele de totalizare ale Summit-ului Mondial pentru Societatea Informaţională la nivel înalt - Declaraţia de Principii şi Planul de Acţiuni de la Geneva (12 decembrie, 2003) şi Programul Tunis pentru Societatea Informaţională (18 noiembrie, 2005).

Planul de Acţiuni de la Geneva în domeniul Guvernării electronice prevede:

- realizarea strategiei Guvernării electronice;

- elaborarea iniţiativelor naţionale şi serviciilor Guvernării electronice;

- susţinerea iniţiativelor privind cooperarea internaţională în domeniul Guvernării electronice.

Programul Tunis pentru Societatea Informaţională prevede:

- susţinerea utilizării TIC în cadrul organelor administraţiei publice;

- elaborarea şi implementarea anexelor în domeniul Guvernării electronice.

E-Guvernare este o parte importantă a strategiilor electronice naţionale (e-Strategia), care, în conformitate cu Summit-ul mondial ar trebui să fie elaborate de către Guvernele statelor pînă în 2010 şi să devină parte integrantă a planurilor naţionale de dezvoltare şi a strategiilor de reducere a sărăciei.

La nivel regional, Consiliul Coordonator al statelor-membre ale CSI a elaborat Strategia de cooperare a statelor-membre ale CSI în domeniul informatizării şi Planul de acţiuni pentru realizarea acesteia pînă în 2010, aprobate de către Consiliul şefilor de Guverne din CSI la 24 noiembrie, 2006.

Principalele direcţii ale Strategiei de cooperare în domeniul „e-Guvernării” sunt:

- dezvoltarea sistemelor electronice de gestionare a documentelor şi a reţelelor de informaţii locale;

- asigurarea compatibilităţii standardelor de depozitare, evidenţă şi documentare a informaţiei;

- asigurarea în baza utilizării TIC a transparenţei în activitatea organelor administraţiei publice şi a accesibilităţii publice a resurselor informaţionale de stat;

- crearea condiţiilor pentru cooperarea eficientă a autorităţilor publice cu cetăţenii şi agenţii economici, atît la nivel naţional, cît şi la nivel interstatal.

Totodată, Planul de acţiuni privind realizarea Strategiei prevede elaborarea propunerilor privind următoarele:

- crearea şi dezvoltarea sistemului privind regulamentele electronice de guvernare a statelor-membre ale CSI în baza TIC;

- asigurarea în baza utilizării TIC a transparenţei activităţii organelor administraţiei publice şi accesibilităţii la resursele informaţionale de stat ale statelor-membre ale CSI;

- crearea condiţiilor pentru cooperarea eficientă a autorităţilor publice cu cetăţenii şi agenţii economici, atît la nivel naţional, cît şi la nivel interstatal ale statelor-membre ale CSI.

În majoritatea ţărilor membre CRC - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazakhstan, Kîrgîzstan, Moldova, Rusia, Uzbekistan, Ucraina şi altele sunt elaborate şi puse în aplicare strategiile naţionale în domeniul TIC şi programele guvernamentale, direcţionate spre edificarea societăţii informaţionale, a căror componente principale sunt programele de creare a „e-Guvernării”. Cu toate acestea, crearea sistemelor naţionale de prestare a serviciilor privind e-Guvernarea se află la diferite etape de edificare.

Problemele privind crearea Guvernării electronice şi prestarea serviciilor electronice publice sunt discutate în mod regulat în cadrul CRC, în cadrul Consiliului Coordonator al statelor-membre ale CSI şi Comisiei CRC pentru informatizare:

- În cadrul celei de-a 11-a reuniuni a Consiliului Coordonator (mai 2007) a fost analizată problema privind „Realizarea în cadrul statelor-membre ale CSI a proiectelor privind crearea „e-Guvernării””.

- În cadrul celei de-a 12-a reuniuni a Consiliului Coordonator (noiembrie 2008) a fost analizată problema privind „Realizarea serviciilor publice în baza utilizării TIC în rîndul statelor-membre CSI”.

- În cadrul celei de-a 14-a reuniuni a Consiliului Coordonator (mai 2009) a fost analizată problema privind realizarea serviciilor electronice publice şi experienţa creării „e-Guvernării” în cadrul statelor-membre CSI şi ale Uniunii Europene. 

- În cadrul executării sarcinii Consiliului Coordonator la reuniunea Comisiei pentru securitate informaţională (30 octombrie, 2009, Astana) a fost demonstrat modelul sistemului privind securitatea schimbului informaţional transfrontalier din punct de vedere juridic între Republica Moldova, Rusia şi Republica Polonia .

Pentru a crea un cadru juridic privind realizarea serviciilor electronice publice de bază în toate sferele de activitate ale statului în cadrul cooperării CRC cu Asambleea Interparlamentară a CSI a fost pregătit un model de proiect de lege „Cu privire la serviciile electronice publice”.

În prezent, este creat cadrul legislativ necesar pentru reglementarea relaţiilor sociale în domeniul informaţional pentru statele-membre CSI. Acestea sunt legi modele: „Cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală”, „Cu privire la accesul la informaţie”, „Cu privire la schimbul internaţional de informaţii”, „Cu privire la protecţia datelor cu caracter personal”, „Cu privire la telecomunicaţii”, „Cu privire la informatizare, informare şi protecţia informaţiei”, precum şi legi şi coduri naţionale, care reglementează relaţia corespunzătoare în domeniul informaţional.

Însă, în legile sus-menţionate lipsesc normele de reglementare juridică privind prestarea serviciilor electronice publice, ceea ce generează probleme în procesul de prestare a unor astfel de servicii.

În concluzie, putem spune că în cadrul ţărilor membre CRC este nevoie de coordonare, monitorizare şi schimb de experienţă între organele administraţiei publice, care prin utilizarea pe scară largă a TIC planifică asigurarea unui nivel calitativ nou privind operativitatea şi de comoditatea primirii de către organizaţii şi cetăţeni a serviciilor publice şi informaţiei referitor la rezultatele activităţii organelor publice.

Administraţia în domeniul comunicaţiilor a Republicii Moldova propune crearea unui nou organ de lucru - Grupul de lucru la nivel înalt privind cooperarea în domeniul creării de „e-Guvernării” în rîndul statelor membre CRC.

Cetăţenilor care vor împlini vârsta de 16 ani li se vor elibera buletine de identitate gratuit. O hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi de către Guvern.

Conform acestei decizii, în 2010 vor fi elibetare 61 de mii de buletine gratuite. Acestea vor costa statul 8 milioane de lei. Gratuit va fi doar primul buletin. După care, prelungirea sau reperfectarea actelor va fi achitată de către titular.

Autorii proiectului afirmă că această decizie are drept scop facilitarea accesului tinerilor la educaţie şi angajarea lor în câmpul muncii. În mod normal, buletinul de identitate se eliberează prima dată la 16 ani, după care se reperfectează la 25 şi 40 de ani.

Amintim că proiectul de lege prin care se propune eliberarea gratis a buletinelor de identitate şi a paşapoartelor pentru copii şi garantarea dreptului copiilor şi tinerilor, a fost înaintat în Parlament încă pe data de 24 aprilie 2007, de actualul Ministrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi fostul deputat Alexandru Oleinic.  Atunci majoritatea comunistă nu a dorit să examineze această propunere.

Politik.md

Cea de-a 41-a reuniune a Consiliului şefilor Administraţiilor de comunicaţii din Comunitatea Regionale în Comunicaţii (CRC) care are loc în oraşul Minsk s-a desfășurat miercuri, 25 noiembrie și la care a participat și Alexandru Oleinic, Ministrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor.

Scopul organizării Reuniunii la nivel înalt constă în mobilizarea resurselor umane, financiare şi tehnice pentru oferirea susţinerii şi tranzitării întregii regiuni la infrastructura digitală şi servicii electronice de înaltă calitate.

În cadrul Forului au fost organizate mai multe şedinţe cu participarea experţilor de înaltă calificare din domeniul telecomunicaţiilor, întru discutarea problemelor şi obstacolelor cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare la utilizarea potenţialului tehnologiilor informaţionale şi de telecomunicaţii de care dispun.

Pe agenda reuniunii sunt incluse subiecte, cum ar fi: acţiunile privind pregătirea ţărilor membre CRC pentru Conferinţa mondială privind dezvoltarea telecomunicaţiilor, preconizată pentru 2010 la Haidabarad, India; despre iniţiativa Azerbaidjanului privind crearea unei supermagistrale informatice Eurasiatice (TASIM); aprobarea componenţei comisiei de cenzori CRC pentru anul 2010; desemnarea adjuncţilor Preşedintelui Consiliului Administraţiilor de Comunicaţii al CRC, etc.

Tot la Minsk în perioada 26-27 noiembrie delegaţia Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor va participa la Reuniunea la nivel înalt „Să conectăm spaţiul CSI”, componentă a planului de măsuri a Uniunii Internaţionale în Telecomunicaţii „Să conectăm lumea”.

La reuniune au participat reprezentanţi din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Federaţia Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Ucraina, precum şi observatori din partea Bulgariei şi Sloveniei.

Premierul Vlad Filat şi vicepremierul Iurie Leancă sunt cei mai bogați membri ai noului Guvern.

Potrivit declaraţiilor de avere depuse la Comisia Electorală Centrală, premierul Vlad Filat, a declarat venituri de peste 1 milion 229 de mii de lei, o casă de 376 de m.p. în Chișinău şi trei automobile.

Premierul este urmat de Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, care a obţinut venituri de aproximativ 1,7 milioane lei, plus un depozit în valoare de 887 mii lei.

Cel mai sărac dintre miniştri este al Tineretului şi Sportului, Ion Ciobanu care în ultimii 2 ani a acumulat circa 74 de mii de lei din îndemnizaţii de consilier municipal şi o bursă.

Prim-ministrul – Vlad Filat

venituri: 1 229 854 lei,

imobile: casă de locuit 376,3 m.p., Chişinău,

automobile: BMW 760, TOYOTA Rav 4, NIVA.

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene – Iurie Leancă

venituri: 1 697 291 lei,

Terenuri: lot 600 m.p., Ialoveni,

automobile: VAZ 06, Audi 6

depozite bancare: 887 660 lei

Ministrul Economiei – Valeriu Lazăr

venituri: 497 481 lei

imobile: casă de locuit - Chişinău, 2 apartamente – Chişinău

terenuri; lot, s. Minjir, Hînceşti

automobile: Renault Laguna

capital statutar în trei companii

Vicepremier responsabil pentru reintegrare – Victor Osipov

venituri: 83 898 lei

imobile: casă de locuit - Chişinău

capital statutar în două companii

Ministrul Finanţelor – Veaceslav Negruţă

venituri: 626 577 lei

imobile: apartament - Chişinău, construcţie nefinisată – s.Truşeni, Chişinău

terenuri; lot 600 m.p., s.Truşeni, Chişinău

automobile: Renault Laguna, Renault Safrane

Ministrul Justiţiei – Alexandru Tănase

venituri: 407 563 lei

imobile: casă de locuit - Chişinău

Ministrul Sănătăţii – Vladimir Hotineanu

venituri: 234 829 lei

imobile: casă de locuit – Chişinău

terenuri: lot 5,4 ari Chişinău, teren arabil 9,5 ha

automobile: Mitsubisi Autlander

Ministrul de Interne – Victor Catan

Nu şi-a făcut publică declaraţia pe avere

Ministrul Apărării – Vitalie Marinuţa

Nu şi-a făcut publică declaraţia pe avere

Ministerul Tineretului si Sportului – Ion Cebanu

venituri: 74 527 lei

Ministrul Mediului – Gheorghe Şalaru

venituri: 289 860 lei

imobile: trei case de locuit

terenuri: 40 ha

automobile: Mitsubisi Lancer, Vaz2106

depozite: 110 000 lei

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor – Anatol Şalaru

venituri: 37 980 lei

imobile: un apartament, o garsonieră

terenuri: s. Curteni

Ministrul Construcțiilor și Dezvoltării Regionale – Marcel Răducan

venituri: 262 313 lei

imobil: casă de locuit – Grătieşti, Chişinău

terenuri: 28 ari – s.Corjăuţi, Briceni

automobile: Mercedes 320, BMW 735

capital statutar intr-o companie hârtii de valoare a trei societăţi pe acţiuni

Ministrul Culturii – Boris Focşa

Nu şi-a făcut publică declaraţia pe avere

Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei – Valentina Buliga

venituri: 274 928 lei

imobile: casă de locuit 97,3 m.p.

terenuti: lot 0,06 ha

automobile: un autoturism şi o autocamionetă

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare – Valeriu Cosarciuc

venituri: 260 821 lei

imobile: apartament

terenuri: lot 1000 m.p.

automobile: BMW 528

depozite: 120 000 lei

capital statutar intr-o companie

hârtii de valoare a unei societăţi pe acţiuni

Ministrul Educaţiei – Leonid Bujor

venituri: 235 182 lei

imobile: apartament – Chişinău

terenuri: lot 660 m.p.

Ministrul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor – Alexandru Oleinic

venituri: 114 665 lei

imobil: apartament – Chişinău, apartament – Soroca

automobile: Audi A4

După încheierea protocolului de depunere a jurământului, miniştrii şi-au exprimat bucuriile, speranţele, dar şi emoţiile de care erau cuprinşi atunci. De asemenea, şi preşedintele interimar i-a felicitat pe noii miniştri, cât şi premierul Vlad Filat.

Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al R. Moldova a ţinut să menţioneze noilor miniştri “să nu uitaţi că cea mai mare încredere cetăţenii o au în Dvs, trebuie să munciţi şi să faceţi faţă oricărei situaţii complicate”.

Premierul Vlad Filat a spus că ne aşteaptă o perioadă complicată. “Fiecare dintre noi va face istorie, dar să o facem în aşa fel încât la sfârşitul mandatului să ne uităm cu demnitate în ochiii oamenilor”.

Alexandru Oleinic, ministrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor a răspuns: “Cel mai mare simţ este responsabilitatea fiind că este o onoare să fii membru al guvernului, maia les în Guvernul lui Filat, un Guvern nou cu mari aşteptări. Pentru prima dată am semnat jurământul, într-adevăr este o senzaţie foarte greu de redat în cuvinte”.

Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei spune că după 8 ani de luptă împotriva comuniştilor emoţiile sunt extrem de mari şi sunt explicabile. “În acel moment mi-am amintit de oamenii din cadrul campaniei electorale şi enorma responsabilitate faţă de ei”.

Astăzi m-am simţit mai bine decât atunci când mi s-a făcut propunerea care nu este de loc una uşoară. Emoţiile sunt mari, dar mă simt mai calm, cu multă încredere pentru că de acum în colo orice emoţie trebuie lăsată deoparte şi responsabilitatea şi misiunea să fie tot timpul cu mine, este afirmaţia vicepremier din partea AMN responsabil de reintegrare Victor Osipov.

Plin de emoţii, cel mai tânăr ministru, Ion Ceban a declarat cu fermitate că va fi un ministru foarte energic, transparent, care va realiza multe fapte concrete. “Chiar acum merg la minister să fac cunoştinţă cu personalul. De asemenea voi avea întâlniri cu societatea civilă şi pas cu pas vom realiza toate obiectivele planului de guvernare”.

Investiţiile sunt unica şansă de relansare a economiei naţionale, susţine Alexandru Oleinic, ex-deputat AMN în Parlamentul R. Moldova.

Recentele date ale Biroului Naţional de Statistică privind rezultatul activităţii industriei R. Moldova denotă o prăbuşire continuă a sectorului, tocmai cu 35%. Aceasta ne confirmă o dată în plus că economia ţării este defectată şi se află în pericolul grav de descreştere continuă.

Aceeaşi tendinţă de scădere o au şi celelalte sectoare ale economiei. Investiţiile în capitalul fix au înregistrat o descreştere de 38%, sectorul construcţiilor a scăzut cu 41% (iar construcţiile noi - cu 48%). Exporturile s-au diminuat cu peste 20% şi aceasta a condus la majorarea deficitului bugetar până la 10% din PIB. Astăzi avem confirmarea crizei economice ne-recunoscută de comunişti în toamna anului 2008. De asemenea, este confirmarea doar a aparenţelor reformelor nu şi a unor reforme economice adevărate pe care comuniştii pretind să le fi implementat pe parcursul ultimilor opt ani.

Lipsa unor politici consecvente în domeniul atragerii investiţiilor străine au plasat Republica Moldova ca ţară cu cel mai mic indicator al investițiilor străine pe cap de locuitor – 550 USD. Este de 30 ori mai puţin decât în Polonia, de 40 ori mai puţin decât în Slovacia şi de 50 ori mai puţin decât în Estonia.

Economia R. Moldova este în prag de faliment, iar „prăbuşirea ei” poate fi stopată doar prin injectarea unui flux impunător de investiţii străine. Totuşi, pentru realizarea unui asemenea salt, sunt necesare politici eficiente şi reale de stimulare a investiţiilor.

Că aceste politici lipsesc ne arată volumul nesemnificativ al investiţiilor străine directe, care, deşi au depăşit suma de 200 mln. USD în 2007, sunt de 45 ori mai mici decât în România (9 miliarde USD), la o populaţie de doar 5 ori mai mare.

Pentru ca ţara noastră să devină atractivă pentru investitori serioşi şi bine-intenţionaţi, mai întâi, se impune semnarea acordurilor cu principalele instituţii financiare internaţionale - Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare. Mai mult, un program efectiv de colaborare pe termen lung cu Uniunea Europeană este critic.

Aplicarea politicii fiscale adecvate este de asemenea chemată să concureze la intensificarea fluxului de investiţii în R. Moldova. Pentru creşterea productivităţii şi competitivităţii întreprinderilor noastre avem nevoie de reutilare şi implementare de tehnologii noi. În acest sens, rămân pe poziţia, pe care am promovat-o consecvent în Parlament, că importurile de utilaje şi maşini pentru scopuri de producere trebuie scutite de TVA.

Exporturile noastre au cunoscut şi ele o evoluţie negativă. În perspectiva reducerii dramatice a cererii globale şi regionale, este necesar ca statul să anuleze toate interdicţiile şi reglementările restrictive care limitează exporturile, să accelereze procedura de rambursare a TVA, precum şi să se abţină de la creşterea barierelor comerciale ne-tarifare. Măsurile propuse ar spori fluxul de investiţii şi în sectorul agricol, care suferă profund de pe urma politicilor implementate de guvernarea comunistă.

O altă problemă fundamentală este accesul limitat la credite. Pentru sectorul bancar, care este grav afectat de criza financiară globală, atragerea investiţiilor străine ar fi un colac de salvare. Majorarea fluxului de investiţii în sistemul bancar al Republicii Moldova ar permite extinderea creditării, în special a celei pe termen lung – 5-10 ani. Acest lucru ar fi un pas important în direcţionarea activităţii sectorului financiar-bancar spre dezvoltarea economiei naţionale.

În condiţiile crizei financiare internaţionale, măsurile enunţate sunt absolut necesare pentru trecerea la un alt model de creştere economică, bazat pe producţie şi exporturi, cu susţinerea masivă a statului pentru producătorii autohtoni şi investitorii străini. Acest lucru este dictat nu doar de necesitatea reintegrării în câmpul muncii a persoanelor de peste hotare, dar şi de faptul că un produs fabricat în Moldova aduce ţării mai multe venituri decât cel importat.