Alexandru Oleinic

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Am două interpelări. Prima, către Guvernul Republicii Moldova. Recentele majorări de preţuri la produsele petroliere provoacă multe semne de întrebare atît în rîndul importatorilor, cît şi în rîndul consumatorilor. Potrivit calculelor specialiştilor, scumpirea petrolului a condus la creşterea preţurilor de import în medie cu 90 de dolari tona şi la majorarea preţului de comercializare a motorinei pe piaţa internă a republicii cu peste 8%.

Dacă luăm în calcul că motorina este un produs strategic pentru agricultura ţării, ar fi rezonabil ca Guvernul să dispună de careva măsuri de diminuare a impactului negativ la creşterea preţurilor la carburanţi. Şi ar fi pentru aşa sector important al economiei naţionale. La acest capitol se propune ca o soluţie pentru menţinerea preţurilor actuale la motorină ar fi reducerea taxei pe valoarea adăugată la importul de acest combustibil de la 20% la 10%, sau a accizelor la import, cum se face în multe alte ţări, care, pînă la urmă, conform calculelor noastre, nu va afecta semnificativ veniturile bugetului de stat, dar va permite în schimb prevenirea unor noi majorări de preţuri la combustibil şi va asigura o stabilitate pe piaţa petrolieră.

Îngrijorarea Guvernului de creşterea preţurilor însă se reduce doar la promisiunile de reluare a importului de petrol şi produse petroliere prin portul Giurgiuleşti, fapt ce va conduce la diminuarea preţurilor la acest produs strategic, după cum zice Guvernul. Voi reaminti că în cele 8 luni ce s-au scurs de la primul transport de produse petroliere prin intermediul Terminalului Giurgiuleşti s-a importat doar 1% din produsele petroliere consumate în republică.

Iar astăzi se constată, după materialele publicate în presă, potrivit specialiştilor, infrastructura actuală a Terminalului de la Giurgiuleşti permite doar transportarea şi depozitarea benzinei şi a motorinei. Astfel spus, calificativul de Terminal petrolier este doar pe hîrtie. După ce în septembrie 2007 la Terminal s-au adus 2–3 mii tone de benzină şi motorină, alte importuri de produse petroliere prin intermediul Terminalului nu s-au mai efectuat.

Atît autorităţile, cît şi reprezentanţii companiilor “Danome logistic” şi “Bimol treading” refuză să vorbească despre cauzele unei asemenea situaţii. Totuşi, pînă la urmă, se constată că petrolul şi păcura nu pot fi importate pe această cale. Deci, apare întrebarea: care este rolul Terminalului, cînd va fi construită rafinăria, care va avea drept scop principalul obiectiv securitatea energetică a ţării?

Cu atît mai mult că şi în urma vizitei Preşedintelui ţării în Azerbaidjan în presă s-a scris despre faptul că realizarea prevederilor Acordului de investiţii cu privire la Portul internaţional liber Giurgiuleşti este blocat de faptul că prin Terminal este, practic, imposibil de transportat petrolul. Potrivit opiniei specialiştilor, infrastructura actuală astăzi, mai bine zis şi obiectivul de bază construcţia rafinăriei, este sub o întrebare foarte serioasă. În această ordine de idei, solicit prezentarea informaţiei privind următoarele.

Realizarea angajamentelor investiţionale prevăzute în acordul de investiţii pe fiecare compartiment în parte. Care este situaţia reală cu Terminalul petrolier Giurgiuleşti şi rafinăria pentru realizarea angajamentelor, măsurile preconizate de Guvern. Care sînt măsurile întreprinse de Guvern în vederea redresării situaţiei de pe piaţa produselor petroliere, în contextul propunerilor invocate mai sus. Şi care sînt sumele şi în ce obiecte de construcţie a infrastructurii spre şi în Terminalul Giurgiuleşti au fost finanţate şi se preconizează a fi alocate pentru finalizarea portului şi Terminalului Giurgiuleşti din bugetul de stat.

A doua interpelare o am către Ministerul Economiei şi Comerţului, către domnul ministru al economiei şi comerţului Igor Dodon. Solicit prezentarea informaţiei cu privire la realizarea proiectului de construcţie a Centrului Comercial Agricol din Chişinău “Grădina Moldovei”, care, conform deciziei Guvernului, urma a fi dată în exploatare la finele anului 2007.

La 2 august 2006, cîştigător al concursului a fost desemnată Societatea cu Răspundere Limitată “Vostok”, contractul de arendă fiind semnat la 25 septembrie 2006. Conform contractului menţionat, Centrul Comercial Agricol “Grădina Moldovei” urma a fi edificat în termen de doi ani. Costul proiectului este de 10 milioane de dolari. Să nu uităm că este vorba de un teren de 10 hectare de pămînt, amplasat în centrul Chişinăului. Solicit informaţia, informaţia solicitată rog să reflecte realizarea proiectului investiţional conform caietului de sarcini, semnat cu Întreprinderea “Vostoc” – SRL. La ambele interpelări solicit informaţia prezentată în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.