Alexandru Oleinic

I. Ce va conţine Programul de Guvernare AMN?

Saltul Tigrului Est-european” exprimă, printr-o metaforă cunoscută din experienţa altor ţări de succes, viziunea Alianţei „Moldova Noastră” (AMN) asupra modelului dinamic şi energic de dezvoltare pe care trebuie să-l urmeze ţara după alegerile parlamentare din anul 2009.
Făcând acest salt după o lungă perioadă de sărăcie şi deznădejde, Republica Moldova îl va finaliza în calitate de membru cu drepturi depline al marii familii a naţiunilor europene.
Programul va identifica principiile-cheie politicile şi obiectivele de guvernare, pentru care AMN îşi asumă responsabilitatea politică în faţa tuturor cetăţenilor Republicii Moldova şi a partenerilor externi.
Documentul se va structura în mod clară, complex şi concis pe 21 de obiective majore de dezvoltare pe care Republica Moldova trebuie să le urmeze la acest început de secol 21. Scopul major al Programului este ca în 2013, după patru ani de guvernare exercitată de AMN, ţara noastră să devină membru asociat al UE şi să fie capabilă să iniţieze negocierile pentru aderarea deplină la Uniunea Europeană.

II. Unde este Republica Moldova astăzi?

În loc să avanseze cu încredere în viitor, Republica Moldova rămâne o ţară puternic ancorată în trecut. Comparativ cu alte ţări din regiune, după venirea comuniştilor la putere în anul 2001, Republica Moldova a realizat prea puţin pe calea democratizării, dezvoltării economice bazate pe libera iniţiativă, integrării în procesele europene şi regionale de cooperare economică şi politică şi implementării unor politici sociale cu adevărat orientate spre oameni. Perioada guvernării comuniste s-a manifestat printr-o degradare acută a proceselor de modernizare a vieţii politice şi economice, şi ca urmare, printr-o înrăutăţire a condiţiilor de trai şi un exod în masă al compatrioţilor noştri. Încălcarea drepturilor omului, persecutarea opoziţiei politice şi a presei libere, utilizarea instituţiilor statului în lupta politică internă au căpătat caracterul unor fenomene de masă şi permanente. Consecinţele imediate ale acestor derapaje au fost extinderea corupţiei şi sărăciei la scara de calamitate naţională. Astfel, în timp ce alte ţări din regiune au parcurs o perioadă de modernizare impresionantă şi accelerată, Republica Moldova s-a transformat într-o „oază a trecutului”, guvernată de un clan al corupţilor şi incompetenţilor, populată de oameni tot mai săraci, disperaţi şi pregătiţi să-şi abandoneze Patria.

III. Unde dorim să aducem Republica Moldova?

Punerea în aplicare a Programului de Guvernare AMN va permite reeditarea fenomenului, care a produs performanţele economice şi tehnologice realizate de „tigrii asiatici” (Hong-Kong, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore), de „tigrul celtic” (Irlanda), de „tigrii carpatici” (România şi Slovacia) şi de „tigrii baltici” (Estonia, Letonia, Lituania). Actualul climat extern, caracterizat prin faptul că investitorii europeni sunt în căutarea noilor oportunităţi productive la frontierele estice ale Uniunii Europene, va fi unul extrem de favorabil pentru ca Republica Moldova - „Tigrul Est-european” - să înfăptuiască un veritabil salt economic, asociat cu modernizarea instituţiilor sale sociale şi politice.

„Saltul Tigrului Est-european” va ţinti următoarele obiective:

1. Educaţie performantă pentru resurse umane competitive

Problema: Din cauza menţinerii presiunilor administrative şi managementului centralizat al sistemului de educaţie, acesta nu este capabil să presteze servicii educaţionale adecvate pentru formarea unor resurse umane competente din punct profesional şi competitive la scară internaţională.
Obiectivul AMN: Acordarea statutului de funcţionar public profesorilor de la toate treptele de învăţământ angajaţi în instituţii publice de învăţământ, sporind în acest fel prestigiul profesiei şi atrăgând în domeniu cadre tinere talentate. Consolidarea unor instituţii educaţionale dotate cu resurse umane calificate, echipate cu tehnologii educaţionale moderne şi integrate în circuitul academic european, pentru a asigura maximizarea rentabilităţii economice şi utilităţii sociale a investiţiilor private şi publice în educaţie, crearea sistemului de educaţie permanentă ca condiţie de valorizare a potenţialului uman şi formarea competenţelor-cheie specifice societăţii bazate pe cunoaştere.
Indicatori de progres: Majorarea productivităţii muncii de la 2500 euro din Produsul Intern Brut pe o persoană ocupată în economie în 2007 la 7500 euro în 2013 şi reducerea şomajului tinerilor de la 14,4% în 2007 la 2-3% în 2013. Trecerea către 2013 a tuturor instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova la sistemul European de educaţie(ca structură şi conţinut).

2. Integrare europeană prin cultură

Problema: În perioada de guvernare comunistă cultura a fost domeniul cel mai ignorat şi mai delăsat. În 2007 pentru acţiuni culturale propriu-zise au fost alocate numai 0,2% din PIB. Ignorarea conştientă a culturii de către guvernarea comunistă a avut drept scor educarea unei societăţi ideologizate, ignorante şi uşor de manipulat. O asemenea societate nici nu poate visa la integrarea europeană, deoarece integrarea europeană pentru o ţară ca Republica Moldova înseamnă în primul rând integrare culturală.
Obiectivul AMN: Educarea unei societăţi citite şi deschise, încurajând participarea cetăţenilor la viaţa culturală şi creând condiţii pentru manifestarea excelenţei şi inovaţiei.
Indicatorul de progres: separarea culturii ca un capitol distinct de finanţare în bugetul public naţional şi majorarea cheltuielilor pentru destinaţii culturale de la 0,2% din PIB în 2007 la 0,8% în 2013.

3. Asociere la Uniunea Europeană pentru aderare

Problema: Politica externă a Republicii Moldova practic a devenit prizoniera unor interese personale şi familiale obscure, nu reflectă interesele naţionale şi nu asigură promovarea intereselor economice şi de securitate a Republicii Moldova. Cauzele acestei situaţii sunt subjugarea politicii externe intereselor partidului comunist şi subminarea procesului de integrarea europeană prin lipsa progresului în implementarea angajamentelor asumate faţă de UE.
Obiectivul AMN: Alinierea politicii externe la interesele naţionale ale Republicii Moldova.
Indicator de progres: Semnarea unui acord de asociere cu UE către 2013.

4. Creştere economică accelerată

Problema: Creşterea Produsului Intern Brut realizată în Republica Moldova începând cu 2000 este prea lentă pentru a garanta o convergenţă cât de cât vizibilă şi rapidă în termeni istorici faţă de nivelul mediu de venituri european. Persistenţa decalajului de dezvoltare economică contribuie la risipirea resurselor umane prin emigrare şi sărăcire, degradarea structurilor sociale şi subminarea fundamentelor economice şi sociale ale statului moldovenesc.
Obiectivul AMN: Pentru a recupera decalajele faţă de nivelul mediu de venituri european, guvernul AMN va crea condiţiile necesare pentru accelerarea creşterii economice în anii 2009-2013 şi ulterior.
Indicatorul de progres: asigurarea dublării PIB în perioada 2009-2013 printr-o creştere economică medie de 12- 15% anual.

5. Majorare a productivităţii şi a remunerării muncii

Problema: Salariile mici sunt rezultatul productivităţii joase a muncii şi, în ultimă instanţă, sunt factorul determinant al exodului forţei de muncă din Republica Moldova şi al unui nivel de trai sub aşteptările şi necesităţile cetăţenilor.
Obiectivul AMN: Asigurarea condiţiilor necesare pentru creşterea graduală şi durabilă a productivităţii muncii şi a salariului mediu pe economie în vederea convergenţei către nivelul de venituri specific ţărilor central-europene.
Indicatorul de progres: Atingerea nivelului mediu de salarizare de 500 euro până în 2013 şi triplarea productivităţii muncii, de la 2500 euro din Produsul Intern Brut pe o persoană ocupată în economie în 2007 la 7500 euro în 2013.

6. Eradicare durabilă a sărăciei

Problema: Contrar datelor statistice triumfaliste, sărăcia în Republica Moldova rămâne un fenomen de masă. Circa 60% din populaţia din mediul urban trăieşte din venituri sub pragul minimului de existenţă, iar în mediul rural circa 70% din populaţie au venituri mai mici decât minimul de existenţă calculat pentru acest mediu de reşedinţă. Conform unor date, circa 10% din populaţie suferă de sărăcie alimentară, adică nu dispune de mijloacele necesare nici pentru a-şi asigura minimul zilnic de calorii.
Obiectivul AMN: Scăderea substanţială şi permanentă a sărăciei prin crearea unor noi oportunităţi economice noi, în special, în mediul rural şi eradicarea sărăciei alimentare, începând cu copiii.
Indicatorul de progres: Garantarea nivelului de venituri personale nu mai jos de pragul minimului de existenţă şi eliminarea malnutriţiei ca fenomen social.

7. Investiţii străine directe pentru recuperarea decalajelor tehnologice

Problemă: Recuperarea decalajelor în dezvoltarea economică şi tehnologică faţă de ţările UE implică investiţii în majorarea şi diversificarea capacităţilor de producţie la un nivel mult mai înalt decât cel realizat până în prezent. În pofida creşterii investiţiilor interne, deficitul de resurse investiţionale poate fi acoperit numai din investiţii străine directe. Valoarea acestor investiţii pentru economie rezidă nu doar în finanţarea necesităţilor de capital, dar şi în facilitarea transferului tehnologic şi know-how managerial.
Obiectivul AMN: Accelerarea influxului de investiţii străine directe în economia moldovenească.
Indicatorul de progres: asigurarea plasării în economia moldovenească a unui volum de investiţi străine directe de1,5- 2 miliarde euro anual.

8. Suport guvernamental pentru crearea noilor locuri de muncă

Problema: Tendinţele instalate pe piaţa muncii ca urmare a eşecurilor guvernării comuniste din ultimii 8 ani sunt atât de puternice încât există riscul real ca până în 2013 Republica Moldova să piardă aproape 160 de mii de locuri de muncă. Aceasta se va produce din cauza lichidării locurilor de muncă în agricultură, unde numărul de persoane ocupate poate să se reducă de la cele 400 mii în 2007 la 130 mii în 2013 şi care numai parţial va fi compensat de oportunităţile în alte sectoare economice. Este evident că dacă nu vor apărea oportunităţi economice atractive în ţară există riscul real ca cetăţeni eliberaţi să emigreze.
Obiectiv AMN: Crearea condiţiilor necesare pentru deschiderea noilor locuri de muncă în sectorul privat în vederea angajării a circa 80 mii de şomeri din prezent şi pentru a realoca în alte sectoare cei 170 mii de oameni care se vor elibera în urma închiderii locurilor de muncă în agricultură în perioada 2008-2013.
Indicator de progres: generarea a 250 mii de noi locuri de muncă în perioada 2009-2013.

9. Cadru macroeconomic previzibil

Problema: Factorul principal care împiedică economisirea veniturilor şi transformarea economiilor în investiţii este rata înaltă a inflaţiei caracteristică pentru mediul macroeconomic al Republicii Moldova. Acest fenomen este atât de natură monetară, provocat de influxul puternic de resurse financiare destinate consumului, cât şi de natură nemonetară, în special determinat de politica de tarife şi preţuri nejudicioasă şi de competitivitatea generală redusă a economiei moldoveneşti. Totodată, subdezvoltarea pieţei de capital este una din cauzele latente ale inflaţiei, deoarece piaţa nu este efectivă în transformarea economiilor populaţiei în investiţii productive.
Obiectivul AMN: Moderarea presiunilor inflaţioniste în economie în vederea asigurării unui cadru macroeconomic tot mai previzibil şi mai stabil.
Indicatorul de progres: Reducerea graduală a indicelui preţurilor de consum de la nivelul aşteptat de 15% în 2008 la 7% în 2013.

10. Politică fiscală pentru eliminarea economiei subterane

Problema: În pofida unor reduceri moderate a impozitelor, povara fiscală rămâne un obstacol greu de depăşit în dezvoltarea businessului, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, şi care se manifestă nu doar prin costuri fiscale înalte, dar şi prin costuri mari de administrare a sistemului fiscal şi inechitate fiscală.
Obiectiv AMN: Reducerea poverii fiscale şi simplificarea administrării şi procedurilor fiscale pentru descătuşarea potenţialului sectorului privat moldovenesc, îmbunătăţirea climatului investiţional al ţării, reducerea costurilor de tranzacţie şi încurajarea legalizării activităţilor economice neoficiale.
Indicator de progres: scăderea ponderii veniturilor fiscale de la 34% din PIB în 2007 la 30% în 2013.

11. Politici industriale orientate spre inovaţii şi concurenţă

Problema: În Republica Moldova politica industrială se bazează pe stimularea unor ramuri şi întreprinderi „prioritare” şi nu pe stimularea inovaţiilor industriale, indiferent de ramura sau sectorul de unde ele provin. Aceasta abordare inevitabil afectează concurenţa onestă şi generează costuri pentru companiile care nu fac parte din sectoarele favorizate. Totodată, atitudinea guvernului nu este favorabilă constituirii şi dezvoltării companiilor şi atragerii investiţiilor locale şi străine.
Obiectivul AMN: Relaţiile guvern – business trebuie să fie eliberate de orice conotaţie politică, guvernul AMN urmând să renunţe la tutelarea unor întreprinderi sau ramuri şi să adopte un comportament echidistant şi imparţial în raport cu companiile, indiferent de ramura de activitate sau forma de proprietate, ceea ce va rezulta într-o activitate inovaţională mult mai intensă.
Indicatori de progres: Majorarea cotei exporturilor tehnologic-intensive de la 3,5% în 2007 la 10,0% din total exporturi în 2009 şi micşorarea deficitului comercial de la - 52% din PIB în 2007 la -20% din PIB în 2013.

12. Climat de afaceri prietenos

Problema: Sub guvernarea comunistă climatul de afaceri moldovenesc a devenit un factor penalizator pentru iniţiativa privată.
Obiectivul AMN: Simplificarea regulilor de înregistrare, licenţiere, autorizare şi lichidare a afacerii până la un set minimal de proceduri necesare pentru garantarea caracterului legal al activităţii economice şi onorării obligaţiilor fiscale aferente.
Indicator de progres: asigurarea eliberării certificatelor de înregistrare, licenţelor şi autorizaţiilor în maximum 5 zile; dacă la expirarea acestui termen documentul nu este eliberat, antreprenorul poate considera că are aprobarea tacită a autorităţilor pentru desfăşurarea activităţii.

13. Dezvoltare rurală şi regională, mai mult decât dezvoltare agrară

Problema: Agricultura şi spaţiul rural moldovenesc în ansamblu au rămas în afară procesului de modernizare, drept urmare sectorul agricol nu valorifică potenţialul natural enorm pe care îl are, nu este competitiv şi este expus unor riscuri climaterice majore. Cauzele acestei situaţii sunt greşelile de politică agricolă admise de guvernarea comunistă, investiţiile insuficiente în dezvoltarea bazei de producţie şi a infrastructurii rurale în general şi preluarea lentă a tehnologiilor agricole moderne.
Obiectivul AMN: Intensificarea creşterii economiei rurale, sporirea atractivităţii satului ca mediu de trai şi reducerea ritmurilor emigraţiei forţei de muncă.
Indicatorul de progres: reducerea decalajului de venituri ale locuitorilor rurali de la 60% din venitul mediu al locuitorilor urbani în 2007 până la 85% în 2013 şi majorarea ponderii veniturilor obţinute în formă monetară de locuitorii rurali, de la 70% din total venituri în 2007 la 85% în 2013.

14. Triplu E: Economie Energetic Eficientă

Problema: Republica Moldova rămâne o ţară expusă unor riscuri majore care provin de pe pieţele resurselor energetice. Vulnerabilităţile sunt provocate de factorii de monopol extern, lipsa progresului în valorificarea resurselor energetice proprii şi utilizarea ineficientă a energiei.
Obiectivul AMN: Diversificarea furnizorilor externi de energie şi maximizarea veniturilor derivate din tranzitul energiei, valorificarea resurselor energetice proprii, conservarea şi utilizarea eficientă a energiei.
Indicator de progres: reducerea până în 2013 cu 50% a consumului specific de energie pentru a produce o unitate de PIB şi sporirea ponderii energiei provenite din resurse regenerabile de la 3% în 2007 la 15% în 2013.

15. Sistem de transporturi şi telecomunicaţii, ce ne va integra în economia mondială

Problema: Din cauza închiderii sale terestre, problemei transnistrene nesoluţionate şi unui sistem defunct de transport terestru, aerian şi naval, Republica Moldova rămâne o ţară izolată de procesele de integrare economică regională. În acelaşi timp, Republica Moldova nu utilizează plenar avantajele sale comparative pentru dezvoltarea telecomunicaţiilor internaţionale.
Obiectivul AMN: Edificarea unui sistem de transport terestru, aerian şi fluvial-maritim şi de telecomunicaţii care va asigura o deschidere reală a economiei moldoveneşti către furnizorii şi clienţii din exterior şi va antrena o dezvoltare rapidă a serviciilor.
Indicator de progres: majorarea ponderii sectorului transportului şi telecomunicaţiilor de la 12,9% în 2007 la 14,5% din PIB în 2013.

16. O naţiune sănătoasă şi puternică

Problema: Indicatorii ce caracterizează nivelul sănătăţii de sănătate a naţiunii au degradat în ultimii ani, iar sistemul de ocrotire a sănătăţii, în pofida reformelor prin care a trecut, nu este în stare să ofere servicii medicale calitative solicitate de populaţie la toate etapele acordării lor eficiente şi adaptate la necesităţile beneficiarilor. Cauzele majore a situaţiei create ţin atât de lipsa unei responsabilităţi individuale adecvate faţă de propria sănătate, cât şi de managementul insuficient al întregului sistem de sănătate publică, inclusiv la nivelul instituţiilor medico-sanitare publice prestatoare de servicii medicale instituţiilor prestatoare de servicii şi a întregului sistem de asigurare a sănătăţii.
Obiectivul AMN: Reducerea morbidităţii şi mortalităţii populaţie cauzate de maladiile cardiovasculare, oncologice, traume şi intoxicaţii, prin înlăturarea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei, pe termen scurt, şi prin fortificarea, modernizarea sistemului de sănătate publică pe termen lung prin înlăturarea factorilor de risc pentru sănătate, pe termen scurt, şi prin fortificarea sistemului de protecţie a sănătăţii, pe termen lung.
Indicator de progres: Diminuarea nivelului mortalităţii generale de la 12,0 la o mie de locuitori în 2007, până la 10,0 la o mie de locuitori în 2013.

17. O ţară întinerită

Problema: Sporul natural al populaţiei din Republica Moldova este negativ. Pe lângă rata înaltă de mortalitate, o altă cauză majoră este rata joasă şi în continuă scădere a natalităţii.
Obiectivul AMN: Stimularea natalităţii prin susţinerea tinerilor familii şi a încurajarea unui comportament reproductiv activ prin instituirea schemei de susţinere a copiilor din familiile sărace prin acordarea unei indemnizaţii în valoare totală de 5000 euro, alocată în câteva tranşe până la absolvirea gimnaziului..
Indicatorul de progres: majorarea ratei natalităţii de la 10,5‰ în 2007 la 11,5‰ în 2013 şi revenirea, astfel, la un spor natural pozitiv (concomitent cu diminuarea nivelului mortalităţii generale de la 12,0 la o mie de locuitori în 2007, până la 10,0 la o mie de locuitori în 2013).

18. O societate solidară

Problema: Astăzi statul nu asigură protecţia socială efectivă a populaţiei din Republica Moldova. Cauzele sunt ţintirea deficientă a îndemnizaţiilor sociale, mărimea mică a îndemnizaţiilor şi pensiilor, lipsa de alternativă în prestarea serviciilor sociale şi riscurile legate de durabilitatea financiară a sistemului actual.
Obiectivul AMN: Alocarea mai bună a resurselor prin ţintirea mai eficientă a beneficiarilor în cadrul unui sistem optimal din punct de vedere a costului economic şi echităţii sociale, majorarea indemnizaţiilor sociale şi pensiilor la un nivel suficient pentru a acoperi minimumul de subzistenţă, asigurarea accesului la servicii de protecţie socială de alternativă ca mijloc de compensare a deficienţelor asistenţei sociale de stat şi consolidarea durabilităţii financiare a sistemului de pensii.
Indicatorul de progres: majorarea pensiei lunare medii de la 50% din minimul de existenţă în 2007 la 100% în 2013 şi de la 20% din salariul mediu pe economie în 2007 la 35% din salariul mediu pe economie în 2013 (175 Euro).

19. Puterea justiţiei în loc de justiţia puterii

Problema: În Republica Moldova nu este asigurat respectul necondiţionat al drepturilor omului şi egalitatea cetăţenilor în faţa justiţiei în general, problemele principale rezidă în neasigurarea caracterului independent al justiţiei şi gradul înalt de imixtiune politică în procesul judiciar. Numai jumătate din deciziile judecătoreşti sunt executate, în timp ce după numărul adresărilor la CEDO la 100 locuitori Moldova a „avansat” pe prima poziţie în Europa. În Republica Moldova guvernarea nu este interesată să promoveze independenţa judecătorilor, necesară întăririi supremaţiei dreptului şi apărării drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţenilor . Consiliul Suprem al Magistraturii, s-a transformat dintr-un organ constituţional independent de autoadministrare judecătorească cu competenţă de promovarea judecătorilor, într-un grup de simpli alegători care deservesc Preşedintele ţării şi Parlamentul. Deşi formal Procuratura face parte din sistemul judecătoresc, aceasta de fapt a rămas o instituţie de tip sovietic, care nu deserveşte justiţia, ci este folosită de actuala guvernare ca instrument de reprimare a drepturilor omului.
Obiectivul AMN: Constituirea unui sistem de justiţie puternic şi imparţial, capabil să asigure impunerea universală şi plenară a legii. Onorarea unuia din principalele angajamente pe care şi le-a asumat Republica Moldova la momentul aderării la Consiliul Europei, privind reformarea Procuraturii, ţinând cont de locul şi rolul acestei instituţii de stat într-o societate democratică.
Indicator cantitativ: asigurarea executării a 100% din deciziile definitive a instanţelor judecătoreşti şi reducerea la minimum a numărului de cazuri depuse la CEDO.

20. În Uniunea Europeană fără corupţie

Problema: „Marea corupţie” este adevărata problemă în Republica Moldova, fiind determinată de combinarea unor asemenea factori ca discreţia administrativă, lipsa responsabilităţii în exercitarea funcţiilor publice, absenţa transparenţei în finanţarea partidelor politice şi lipsa controlului asupra finanţelor publice. Cât priveşte „mica corupţie”, cu care atât de „eficient” s-a luptat guvernarea comunistă (şi care afectează în special sistemul sănătăţii, educaţiei şi organelor de justiţie), aceasta este nu problema în sine, ci manifestarea unei probleme fundamentale, cea a salarizării proaste în sistemul bugetar.
Obiectivul AMN: Combaterea „marii corupţii” (corupţia administrativă şi politică) prin instituirea controlului adecvat asupra finanţelor publice, instituirea unui sistem de responsabilitate ministerială şi politică şi reducerea posibilităţilor pentru discreţie şi intervenţiile administrative.
Indicator de progres: îmbunătăţirea situaţie Republicii Moldova în raitingul global al corupţiei realizat de Transparency International, de la 2,9 în 2007 la 5,0 în 2013 (nivelul mediu al ţărilor central europene).

21. Guvern mic - Guvern puternic

Problema: Cu actuala sa structură şi modalitate de funcţionare, guvernul este o barieră în calea dezvoltării economice, politice şi sociale a Republicii Moldova. Cauzele esenţiale care determină această stare de lucruri sunt lipsa unei viziuni clare asupra propriului rol în procesul de dezvoltare şi deficienţa acută de resurse umane calificate în contextul creşterii absolute a numărului de funcţionari. Rezultatul este incapacitatea guvernului de a se adapta la provocările şi oportunităţile de dezvoltare care derivă din procesele de dezvoltare globale, regionale şi naţionale.
Obiectivul AMN: Modernizarea guvernului prin revizuirea structurii sale funcţionale şi educarea unui corp de funcţionari publici profesionali, responsabili şi neaserviţi politic.
Indicator de progres: reducerea numărului de ministere la 10 unităţi începând cu 2009 şi reducerea cheltuielilor pentru serviciile de stat cu destinaţie generală de la 5,9% din cheltuielile bugetului public în 2007 la 4,0% în 2013.