Alexandru Oleinic

MOŢIUNE

STOP GENOCIDUL COMUNIST ÎMPOTRIVA ŢĂRANILOR

în temeiul art.66, lit.a), art.105, alin.(2) din Constituţie, Parlamentul adoptă prezentă moţiune.

Art. 1. - Guvernul Republicii Moldova va asigura:

a) Prezentarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr. 254-XVI din 23.11.2007, care să prevadă mijloace suplimentare în sumă de 300 milioane lei, pentru subvenţionarea lucrărilor agricole de vară-toamnă, în anul 2008, destinate stimulării şi susţinerii agenţilor economici persoane juridice şi fizice care au în proprietate, folosinţă şi/sau arendă terenuri arabile şi plantaţii perene din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă, utilizate pentru obţinerea de producţie agricolă.

b) Prezentarea unui proiect de lege pentru alocarea mijloacelor financiare în scopul creării fondului de intervenţie pentru cereale care ar permite achiziţionarea a 100 mii tone de grâu de la ţărani la un preţ superior celui oferit pe piaţă, statul efectuând stocarea ulterioară a grâului, şi astfel nepermiţând scăderea preţului de piaţă sub preţul de intervenţie în scopul garantării unor venituri minime producătorilor agricoli.

c) Prezentarea unui proiect de lege privind eşalonarea plăţilor impozitului funciar şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru anul 2008 şi 2009, în scopul micşorării poverii fiscale de pe umerii agenţilor economici din agricultură, care au avut de suferit de pe urmele secetei catastrofale din 2007.

d) Prezentarea unui proiect de lege care ar prevedea alocarea mijloacelor financiare şi mecanismele de compensare a ratei dobânzii la creditele operaţionale ale agricultorilor şi creditele pe termen lung destinate tranzacţiilor funciare, în scopul stimulării pieţei funciare şi consolidării suprafeţelor agricole prelucrate de micii fermieri.

Art.2. - Guvernul Republicii Moldova va înainta propuneri pentru:

a) Modificarea legii nr.HOO-XIV din 30 iunie 2000 cu excluderea stipulărilor art.5, alin.(2), lit.h) şi art.16, alin.(3), alit.d) care impun tendenţios aplicarea

mărcii comerciale de stat pe ambalajul producţiei alcoolice şi obligă producătorii la achitarea nefondată a taxelor suplimentare.

b) Anularea Hotărârii Guvernului nr.934 din 15.08.2007, prin care s-a introdus aşa numita "marcare" a băuturilor nealcoolice de producţie autohtonă cu "marca comercială de stat", care se aplică contra plată şi numai producţiei nealcoolice autohtone, cea de import rămânând netaxatâ.

c) Anularea Hotărârii Guvernului nr.1363 din 29.11.2006 cu privire la modalitatea eliberării autorizaţiilor pentru importul de carne, organe comestibile, produse (preparate) din carne şi produse lactate, care monopolizează importuri de came în mâinile unui cerc restrâns de firme, nepermiţând accesul altor agenţi economici la această activitate.

Actele normative prezentate mai sus contravin principiilor de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.235 din 20.07.06, care spune clar că actele normative ale autorităţilor nu por fi invocate în cazul în care nu corespund prevederilor legii. Mai mult aceste prevederi contravin art. 126, alin.(2), lit.b) din Constituţie care stabileşte că Statul trebuie să asigure libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător şi protecţia concurenţei loiale.

Notă informativă

Stimaţi colegi ai partidelor de orientare cu adevărat democratică din Parlamentul Republicii Moldova!

După o incursiune în istoricul Republicii Moldova: stagnarea agrariano-comunistă, războiul de pe Nistru, politica pro-rusească mascată a guvernării comuniste, războiul vinului declanşat de Moscova - ajungem la concluzia că problema cea mai mare a Moldovei nu mai este Transnistria, ci: incompetenţa guvernelor-marionete aflate la cheremul partidului comuniştilor şi a principalului comunist, Vladimir Voronin, corupţia, traficul de influenţă al clanului Voronin, infrastructura primitivă, dependenţa excesivă de agricultura de subzistenţă şi de remitenţele moldovenilor forţaţi să plece în „exil" peste hotare de către comunişti.

Întrebarea care se pune nu este - de care dintre aceste domenii trebuie să se ocupe guvernarea comunistă pentru a scoate ţara din situaţia de faliment total, ci dacă această guvernare se va ocupa în general de ceva în lumina apropiatelor alegeri parlamentare din 2009.

În anul 2007, volumul total al investiţiilor străine directe în Moldova abia de au depăşit 200 mln USD, în timp ce în ţara vecină România, pentru comparaţie, care la începutul anilor '90 ai secolului trecut a trecut printr-o criză economică extremă, la fel ca Republica Moldova, au fost investiţi directe de 9 mlrd USD, adică investiţii directe de 45 de ori mai mari decât în Republica Moldova, la o populaţie doar de 6 ori mai mare decât a ţării noastre!

Aceasta, de altfel şi cele ce urmează mai jos, sunt o mică picătură în oceanul de dovezi incontestabile că principala cauză a suferinţelor, crizei economice profunde, exodului cetăţenilor şi lipsei posibilităţilor reale de a construi o viaţă fericită şi împlinită pentru copiii acestei ţări aici, acasă, este GUVERNAREA COMUNISTĂ!

Dacă Moldova doreşte cu adevărat să se modernizeze şi să se integreze vreodată în Uniunea Europeană, atunci această Moldovă trebuie să pună capăt guvernării comuniste.

Pentru ca Moldova să poată merge înainte, ea are nevoie de un Guvern independent, cu mentalitate capitalistă, or, este imposibil să devii parte a Europei cu o mentalitate comunistă. Moldova trebuie să aleagă - ori va merge pe calea reformelor europene, ori se va transforma într-un al doilea Turkmenistan.

1. Moldova înfruntă în 2008 cel mai mare nivel al sărăciei din perioada post-sovietică.

Republica Moldova, fiind condusă de către guvernarea comunistă, se confruntă în prezent cu un adevărat „tsunami" alimentar, deşi autorităţile comuniste rămân liniştite în această privinţă, făcând declaraţii de presă populiste şi lipsite de orice sens, cum ar fi „preţurile s-au dublat în câteva zile datorită speculanţilor intermediari, care for fi depistaţi şi pedepsiţi de către CCEC şi procuratură".

Anul 2008 şi, cu certitudine, anul viitor vor fi ani deosebit de grei pentru agricultura Republicii Moldova şi pentru cei 2,5 mln cetăţeni de la sate. Urmările catastrofale ale calamităţilor din anul trecut şi creşterea globală a preţurilor nu vor întârzia să se reflecte şi în preţurile mărfurilor de consum, inclusiv la produsul de bază - pâinea, pe care comuniştii îl mai ţin la preţ jos datorită rezervelor de stat de grâu pe care le donează marilor producători, cum este „Franzeluţa". Dar înţelegem cu toţii că rezervele sunt doar rezerve şi în curând se vor epuiza. Rezervele nu sunt un „dar al lui Voronin", cum prezintă tendenţios acest fapt posturile de televiziune şi radio fidele comuniştilor, ci sunt acumulate din surse bugetare şi granturi.

Cert este că economia naţională suferă de lipsă totală a resurselor proprii de venituri, oamenii de la sate sunt în căutarea disperată a locurilor de muncă şi de obţinere a unui salariului, cei tineri, 28000 în anul 2007-2008 - pleacă disperaţi peste hotarele ţării, lăsând acasă copii mici şi bătrâni bolnavi.

2. Lovitura preţurilor

Realitatea demonstrează că preţurile pe piaţa locală cresc constant şi vor creşte şi mai mult. în anul 2007, pentru prima oară în ultimii ani, preţurile la alimente au avut o creştere (+15,4%) mai mare decât rata inflaţiei (+13,1%), tendinţă ce se menţine şi în primul trimestru 2008. La o rată a inflaţiei de 4,1%, produsele alimentare s-au scumpit cu 7,4%, până în aprilie, iar în ultima lună s-a întâmplat ceva de neimaginat - peste noapte au crescut preţurile la câteva produse de bază de 2-3 ori, şi dacă Guvernul comunist a reuşit să repună preţurile la zahărul local, atunci preţurile la produsele de import cum este orezul rămân cosmice.

Preţurile la produsele alimentare pe parcursul anului 2007 au crescut cu 15,4%, această creştere a fost determinată de majorarea preţurilor la fructe proaspete - cu 30%, ouă - cu 25,1%, legume - cu 22%, pâine - cu 16,6%, came, preparate şi conserve din carne - cu 15,3%, peşte şi produse din peşte - cu 8,5% etc.

3. Stimulând exodul ţăranilor, comuniştii le iau banii trimişi acasă
prin stimularea produselor de import.

Singurul stat ex-sovietic condus de un preşedinte comunist, Republica Moldova ocurjă primul loc în lume după dependenţa sa de transferurile băneşti de peste hotare. In anul 2007 remitenţele moldovenilor care lucrează peste hotare au constituit 36,2% din PIB-ul R. Moldova. Circa 30% din populaţia Republicii Moldova a plecat peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Economia Moldovei se află în prăpastie.

Dependenţa într-o măsură atât de mare de transferurile de peste hotare arată o dată în plus că Republica Moldova este condusă prost de partidul comunist aflat la putere.

În primul trimestru al anului curent, moldovenii care se află la muncă peste hotare, au transferat prin intermediul băncilor comerciale în jur de 314,46 mln USD, mai mult cu 33 la sută faţă de aceeaşi perioadă din 2007! 75% din cetăţenii RM exilaţi la munci grele peste hotare sunt ţărani!

Astfel, numai în luna martie 2008, remitenţele au constituit 122,76 mln USD, cu circa 17 la sută mai mult faţă de februarie curent. Mai mult de 74 la sută dintre transferurile din perioada dată au fost realizate prin intermediul sistemelor de transfer rapid, mai costisitoare în comparaţie cu transferurile bancare obişnuite, ceea ce dovedeşte ca aceşti bani sunt destinaţi pentru cheltuieli imediate.

Majoritatea mijloacelor băneşti sunt utilizate pentru consumul de baza al gospodăriilor, achiziţii de imobil si achitarea datoriilor, în afaceri fiind investite mai puţin de 7% din transferuri si doar circa 5% din aceste fluxuri sunt depuse pe conturi bancare.

4. Populaţia ocupată continuă să scadă

Populaţia ocupată a constituit, la sfârşitul primului trimestru al anului curent, 1 153,6 mii persoane în vârsta de 15 ani şi peste, în scădere cu aproape 13,7% faţă de mijlocul anului 2006, când în câmpul muncii erau antrenaţi 1 321 mii de persoane de vârstă menţionată. Ultimul raport al Biroului naţional de statistică (BNS) privind populaţia, arată că numărul şomerilor oficial înregistraţi este de 67 de mii persoane.

Pe medii de reşedinţă rata de ocupare este de 42,7% în mediu urban şi 36,9% în cel rural. Cea mai înaltă rată de ocupare, de 58,4%, s-a înregistrat la persoanele de 35-54 de ani, iar în categoria de 15-29 de ani acest indicator a fost de 23,9% -astfel concluzia fiind: tinerii pleacă din ţară.

Numărul angajaţilor în agricultură s-a redus cu 7,7% în primul trimestru 2008, faţă de aceeaşi perioada a anului trecut. Din cauza condiţiilor meteorologice extrem de nefavorabile pentru agricultură în anul trecut au părăsit acest sector 28 de mii de ţărani, dintre care marea majoritate au părăsit Republica Moldova, h

Datele statistice arată ca în industrie erau ocupaţi doar 14% din numărul total al populaţiei ocupate, iar numărul populaţiei ocupate continuă să scadă, ceea ce denotă că economia reală glisează pe loc, iar oferta reală de noi locuri de muncă este mică.

5. Republica Moldova - printre codaşii mondiali la deficitul balanţei comerciale.

Creşterea necesităţilor economiei aflate în procesul de dezvoltare, precum şi majorarea preţurilor la unele resurse energetice importate, a contribuit la majorarea galopantă a importurilor şi, prin urmare, a impozitelor nete pe produs şi import (cu 10,6%). Sursa principală de creştere a impozitelor nete a fost majorarea esenţială a importurilor, şi nu a taxelor impuse asupra producţiei. Ca rezultat ponderea în PIB a acestora s-a majorat cu 4 %, comparativ cu anul 2006, constituind 17%. însă, aceasta denotă dependenţa dramatică a ţării noastre faţă de exterior.

Importurile de alimente s-au mărit în ultimii ani dramatic, importurile fiind egale cu exporturile, dar având o tendinţă spre creştere mai mare decât exportul. Importul de produse alimentare este mai mare deja decât exportul de produse alimentare, iar anul 2007 a fost primul an când industria alimentară a cedat supremaţia la exporturi industriei textilelor. In primele 4 luni ale 2007 importurile de produse alimentare a fost de 123,5 mln USD, iar in 4 luni ale 2008, ianuarie-aprilie - 207,5 mln USD! Exportul, de alimente in primele patru luni ale 2007 a fost de 146,9 mln USD, iar in 2008 a fost de 161,5 mln USD.

Astfel, importurile doar intr-un singur an au crescut cu 68%, pe când exporturile - doar cu 10%.

Deficitul balanţei comerciale în 2007 a atins un nivel record de 2,4mlrd.USD de 2 ori mai mare decât valoarea exporturilor, iar în 5 luni 2008 deficitul balanţei comerciale bate noi recorduri şi a atins nivelul de l,lmlrd.USD.

Creşterea continuă a consumului final al gospodăriilor este determinată de intrările valutare din munca rezidenţilor şi transferurile nerezidenţilor Republicii Moldova de peste hotare, care, în anul 2007 au însumat cifra record de 35% în raport cu PIB.

6. Comerţ asimetric fără standarde de calitate

Uniunea Europeană a introdus pentru Moldova regimul de preferinţe Comerciale Autonome la 1 martie curent, stabilind totodată cote la exportul produselor sensibile ca vinul, zahărul, ouăle şi carnea din Moldova.

Dintre produsele de bază, caracteristice pentru Republica Moldova, s-au exportat doar vinuri şi zahăr.

Exporturile de vinuri în regim preferenţial a fost valorificat în proporţie de circa 26%, din cota de 600 mii decalitri oferite RM de către UE pentru anul curent.

Cu referinţă la exportul de zahăr alb în ţările UE, au fost exportate 3 620 tone de zahăr, ce constituie circa 24% din totalul oferit pentru exportul de zahăr alb în regim preferenţial pentru anul 2008. Cota oferită Republicii Moldova constituie 15 mii tone pentru anul curent.

În rest, au fost exportate în cantităţi nesemnificative o serie de produse de origine vegetală. Cât despre produsele de origine animalieră - nu s-a exportat nimic, deoarece întreprinderile din Republica Moldova nu deţin standardele de calitate necesare de respectat pentru a exporta pe piaţa Uniunii Europene. Apare întrebarea: ce fel de politică în acest domeniu a promovat Guvernul, semnând acordul de comerţ asimetric şi cunoscând apriori că producătorii autohtoni nu vor putea exporta?

7. Inflaţia — sărăcirea bugetarilor, pensionarilor şi antreprenoriatului local.

Rata anuală a inflaţiei a atins nivelul de 16,2 la sută in perioada 01.05.07-01.05.08. Inflaţia a contribuit în perioada 2007-2008 mai mult decât în oricând începând cu anul 2001 la reducerea volumului investiţiilor şi la încetinirea creşterii economice. Din aceste considerente, nivelul înalt al inflaţiei în Moldova în ultimul an, şi mai cu seamă, în anul curent, conform prognozelor, este un motiv serios de îngrijorare, pe care Guvernul îl consideră drept „subiect închis", lăudându-se cu meritele false în menţinerea cursului de schimb al valutei naţionale, care îi distruge pe exportatorii moldoveni. Dar comuniştii nu au nevoie de exportatori, doar aceştia nu aduc la buget atâţia bani. Comuniştii doar stimulează importurile, pentru a strânge banii proveniţi din vămuire şi aplicarea T.V.A., fapt care deja generează o criză economică de proporţii la nivelul producerii în Republica Moldova.

În cea mai mare parte, producţia naţională nu ţine pasul cu dinamica cererii interne, iar aceasta este o presiune care se duce, vrând-nevrând, în inflaţie mai mare şi deficite externe crescute. Dependenţa crescândă a Republicii Moldova de produsele de import contribuie la sporirea sensibilităţii pieţei financiare autohtone de fluctuaţiile externe. Astfel, pentru mulţi oameni aceasta înseamnă că a devenit şi mai greu să se descurce financiar, iar indiferenţa totală din partea guvernării comuniste în dezvoltarea producerii în ţară, impunerea diferitor bariere administrative şi birocratice în calea iniţierii şi administrării unei afaceri face din Republica Moldova un loc nefavorabil şi problematic pentru investitori, atât pentru cei străini, cât şi pentru cei autohtoni. Câteva domenii profitabile existente la moment în Republica Moldova, cum ar fi construcţiile — au fost monopolizate de un grup restrâns de firme, firme cu rulaj uri de sute de milioane de legi şi cu 5400 lei în capitalul social, iar boom-ul în construcţii, datorat cererii mari de apartamente, denotă foarte clar lipsa oportunităţilor de iniţiere a unei mici afaceri în Republica Moldova de către cetăţenii care lucrează în străinătate.

BNM a majorat rata de bază de refinanţare până la 18,5 la sută şi rezervele obligatorii până la 22 la sută. BNM a decis recent majorarea cu 1,5 puncte procentuale a ratei de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară a Băncii Naţionale.

Concomitent, a fost adoptată decizia de a majora gradual cu 6 puncte procentuale norma rezervelor obligatorii constituite atât din mijloacele atrase de către bănci în lei moldoveneşti şi valută neconvertibilă, cât şi din mijloacele atrase în valută liber convertibilă.

Politica „leului puternic" duce la nimicirea fără milă a exportatorilor, care pierd sume enorme, practic întreg profitul la export în perioada ultimului an.

Dacă în anul 2007 rata inflaţiei a fost de 13,6% , atunci în anul 2008, pe fundalul creşterilor repetate la produsele alimentare şi cele petroliere, precum şi datorită incapacităţii Guvernării de a relansa producerea autohtonă, rata inflaţiei va atinge cu siguranţă 20%.

8. Consumurile intermediare cresc în detrimentul valorii adăugate brute

În anul 2007 valoarea adăugată brută (VAB), creată în agricultură a înregistrat cea mai considerabilă diminuare în ultimii ani - de 34,6%, iar VAB în industria prelucrătoare s-a micşorat în 2007 cu 3,9% comparativ cu anul 2006. în acelaşi context, Guvernarea comunistă în decursul celor şapte ani de conducere a ţării, nu a diversificat industria, fapt care acum este principalul impediment în calea dezvoltării acesteia.

Este îngrozitor faptul că activităţile de bază (agricultura şi industria), ce caracterizează potenţialul de producere a ţării, s-a înregistrat o diminuare catastrofală în ultimii ani. Valoarea adăugată brută agregată a acestora s-a diminuat numai în 2007 cu 13,8% faţă de anul 2006.

9. Subvenţionarea în agricultura

Agricultorii sunt dispersaţi în aşteptarea înlesnirilor la accesarea resurselor de la băncile comerciale, sau finanţării pentru unele ramuri din sectorul vegetal, cum ar fi cel al sfeclei de zahăr sau a tutunului, sau compensarea cheltuielilor la procurarea materialelor de care au nevoie pentru a realiza o activitate agricolă. Unele „subvenţii comuniste mincinoase", cum ar fi restituirea TVA nu poate să fie considerată ca o subvenţie, pentru că aceasta este o facilitate fiscală, iar agricultorii ar trebui să beneficieze de această facilitate ca şi toţi ceilalţi agenţi economici pentru care statul prevede rambursarea TVA la export.

Agenţii economici mici din agricultură beneficiază mai puţin sau deloc de ajutor din partea statului. Atunci când este vorba despre nişte investiţii, în mod normal, o bună parte dintre agricultorii mici nu vor beneficia de subvenţii care le acordă statul. Exemplu servesc investiţiile în irigare. Statul se obligă să achite 10% din costul tehnicii de irigare, iar 90% este contribuţia privată a ţăranului. Şi atunci când este vorba de un echipament care costă 20 mii euro - statul contribuie cu 2 mii euro, iar producătorul cu 18 mii. Ce ţăran va putea dispune de astfel de sume fără un sistem de subvenţionare a ratei dobânzii de către stat pentru creditele agricole?

Oare nu este de datoria statului să intervină prin politici fiscale, investiţionale şi de subvenţionare, mai ales după un an agricol atât de crud, care a pedepsit majoritatea ţărănimii din satele noastre.

Preţurile la seminţe au crescut de câteva ori numai în anul trecut, pentru că nu sunt cantităţi suficiente pe piaţa internă. însă Regulamentul de subvenţionare în agricultură în 2008 nu a luat în consideraţie această situaţie.

S-a adoptat legea cu privire la asociaţiile de economii şi împrumut, dar statul nu face nimic pentru prevederea unor mecanisme de subvenţionare a dobânzilor la credite bancare şi la cele solicitate de către agricultori de la asociaţiile de economii şi împrumut, asta pentru a face posibil accesul ţăranilor la credite. Gospodăriile ţărăneşti în anul 2007 au beneficiat de doar 11% din resursele Fondului de subvenţionare, iar situaţia se va repeta cu siguranţă şi în acest an, reieşind din rezultatele primelor cinci luni. Gospodăriile ţărăneşti în 5 luni ale anului 2008 au beneficiat de doar de 15,5 mln. lei din 130 mln. lei utilizate din resursele Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli.

10. Productivitatea în agricultură

O altă realitate a guvernării comuniste este productivitatea muncii scăzută din agricultură. In anul 2007 indicele productivităţii muncii în sectorul agricol a fost de doar % comparativ cu cel din anul 1990. Productivitatea terenurilor agricole din sectorul individual reprezintă lA din nivelul anului 1990.

Din cauza productivităţii şi rentabilităţii joase a agriculturii apare o altă problemă: nivelul scăzut al comercializării producţiei. Acest lucru limitează capacitatea întreprinderilor din agricultură şi industria alimentară de a obţine suficiente venituri şi respectiv materii prime, pentru a rămâne competitive pe piaţă. Gospodăriile individuale medii ce prelucrează 5-10 ha, comercializează nu mai mult de 37% din producţia lor. Gospodăriile mici ce prelucrează până la 5 ha, vând circa 1/4 din producţie.

Politica statului de consolidare a terenurilor agricole este greşită şi nu încurajează tranzacţiile funciare şi imobiliare, atât din cauza lipsei de implicare a administraţiei publice locale cât şi datorită costurilor mari ale serviciilor notariale şi cadastrale.

La Congresul III al Fermierilor din Republica Moldova din 05 mai 2007, or. Chişinău, toţi delegaţii celor 27000 de ţărani-membri ai Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, a familiilor lor, precum şi întregii suflări din satele Moldovei au condamnat dezmăţul comunist din Republica Moldova, care sărăceşte ţara şi face planuri diabolice cu Rusia de vânzare şi trădare a naţiunii noastre, dar pretinde, prin vorbe mincinoase şi cinice, dorinţa de integrare europeană.

11.Un sector real „pe cale de dispariţie”

Datele pentru anul 2007 cu privire la volumul producţiei industriale evidenţiază o descreştere cu 2,7% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2006.

Pe lângă vinificaţie şi fabricarea zahărului, a scăzut şi volumul producţiei altor ramuri din industria prelucrătoare, precum: fabricarea de articole de îmbrăcăminte; prepararea şi vopsirea blănurilor - cu 6,7% (influenţă negativă asupra indicelui general de producţie în industrie fiind de 0,7%), fabricarea produselor din tutun -cu 7,4% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,1%), fabricarea de maşini şi echipamente - cu 2,5% etc. Acest lucru denotă că, pe lângă factorii de conjunctură comercială nefavorabilă, există şi bariere sistematice care împiedică dezvoltarea industriei şi transformarea acesteia într-un sector competitiv.

Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de producţie cu destinaţie agricolă era de 3,8 mlrd lei în 2000 şi doar de 2,9 mlrd lei în 2006. O dovadă în plus a acestui fapt sunt procesele de anomalie pe piaţa funciară. Analizele statistice demonstrează că pe parcursul ultimilor patru ani numărul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinaţie agricolă a sporit de zece ori în comparaţie cu numărul acestora în perioada 2000-2003. Caracterul acestor tranzacţii denotă o tendinţă de concentrare a terenurilor în proprietatea unui grup restrâns de persoane, iar situaţia precară a populaţiei rurale este un catalizator al vânzării pământurilor pentru obţinerea surselor de existenţă.

O serie de firme şi persoane fizice, folosindu-se de protejare din partea înalţilor demnitari comunişti, concentrează suprafeţe enorme de terenuri, acestea depăşind suprafaţa întregului municipiu Chişinău. Există firme care au în proprietate 38.000 ha şi chiar persoane fizice care deţin în proprietate 20.000 ha!

Populaţia rurală, pierzând dreptul de proprietate asupra pământului, nu mai este stăpânită de nimic la sat, preferând să plece peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune, iar agricultura rămâne în continuare deficientă din motivul productivităţii foarte scăzute, riscurilor crescătoare, lipsei de cunoştinţe modeme şi tehnologii.

La fel, din cauza secetei, a fost subminată activitatea zootehnică, iar şeptelul de animale a fost sacrificat în mărime de 2/3 din potenţialul actual existent.

Şeptelul de animale în toate categoriile de gospodărire a suferit o scădere de 700.000 capete în 2000 la circa 490.000 capete în 2006. Importul abuziv de carne în anul 2005, ce a constituit 60,4 mii tone, sau 70% din volumul de carne produs în ţară, a ruinat preţurile pe piaţa internă şi, respectiv, au afectat dramatic producătorii autohtoni. Drept consecinţă, producerea cărnii de porc a căzut până la cifra de-a dreptul ruşinoasă de 40 mii tone.

Extrem de deplorabilă rămâne în continuare starea ramurii vitivinicole. Circa 85% din achiziţiile de struguri în perioada toamnă 2006 şi 2007 au rămas neachitate gospodăriilor private furnizori de struguri în sumă de 200 mln lei, bani care şi-au pierdut în această perioadă peste o treime din puterea de cumpărare din cauza inflaţiei. Băncile comerciale presează producătorii vinicoli din cauza neachitării creditelor, care cifrează circa 130 mln dolari SUA, iar dobânda aferentă acestora a atins 2 mln dolari.

Paralel, se denotă tendinţa unor entităţi comerciale de a accelera procesul de falimentare a întreprinderilor vinicole prin preluarea datoriilor întreprinderilor respective cu dreptul de exercitare a titlurilor executorii sub incidenţa cărora au căzut deja 14 de întreprinderi vinicole.

În baza Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice nr.1100 - XIV din 30.06.2000 şi Legii cu privire la evaluarea conformităţii produselor nr.l86-XV din 24 aprilie 2003, Guvernul a aprobat hotărârea nr.1056 din 13.09.2006 cu privire la unele măsuri pentru optimizarea sistemului de verificare a calităţii producţiei alcoolice, în urma căreia a fost creată întreprinderea de Stat "Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice" cu funcţiile sale de bază, iar „Moldova-Vin" a fost obligată să asigure crearea condiţiilor adecvate de activitate a centrului nominalizat. Până în prezent Centrul Naţional nu-şi îndeplineşte adecvat funcţiile din lipsa utilajului performant necesar în efectuarea analizelor şi eliberarea certificatelor. Exportatorii de producţie vinicolă sunt ţinuţi în suspans la primirea certificatelor, metodele de analiză au rămas la fel de irelevante, iar „Moldova-Vin" la fel de indiferentă şi birocratică vis-a-vis de agenţii economici din sector.

Agenţia „Moldova-Vin" forţează agenţii economici în aplicarea pe sticlă a mărcii comerciale de stat la export (MCS) care este lipsită de alt sens decât cel al împovărării financiare excesive a exportatorilor, or aceştia din urmă sunt oricum obligaţi să-şi certifice producţia apriori exportului.

Agenţii economici suportă cheltuieli financiare exagerate pentru certificarea producţiei vinicole şi sunt impuşi să aştepte săptămâni în şir, în condiţiile în care contractele de export presupun livrarea la timp a producţiei şi penalităţi pentru întârzierea livrărilor.

De remarcat că a fost lansat un proiect de hotărâre de parlament pentru îngheţarea datoriilor întreprinderilor vinicole, dar n-a fost acceptată de către membrii comunişti din comisia pentru agricultură şi industrie alimentară.

12.Ingerinţe în activitatea de întreprinzător

Conform Hotărârii Guvernului nr.934 din 15.08.2007, s-a introdus aşa numita "marcare" a băuturilor nealcoolice de producţie autohtonă cu "marca comercială de stat". Conform acestei hotărâri care contravine principiilor de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător nr.235 din 20.07.06, care spune clar că actele normative ale autorităţilor nu por fi invocate în cazul în care nu corespund prevederilor legii.

Cel mai important este, însă, că regula de marcare contra plată se aplică
doar producţiei autohtone, pentru a o face mai puţin competitivă şi mai mult
expusă concurenţei produselor similare de import, care au invadat piaţa noastră
internă.

Mai mult această prevedere contravine art. 126, alin.(2), lit.b) din Constituţie care stabileşte că Statul trebuie să asigure libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător şi protecţia concurenţei loiale.

13.Scumpirea repetată a alimentelor pune Republica Moldova în lista ţărilor cu risc înalt de foamete

Recent, Banca Naţională a Moldovei constata că rata ridicată a inflaţiei în primul trimestru „este cauzată în mare măsură" de creşterea preţurilor la mărfurile alimentare. „Pentru 12 luni (martie 2008 faţă de martie 2007) indicele preţurilor de consum s-a majorat cu 15,4%. în structură, creşterea preţurilor la mărfurile alimentare a constituit 22,1%, la mărfurile nealimentare - 10,2%, iar la servicii -10,5%". Carnea de bovină s-a scumpit cu 60.0%, de porcină - cu 46.0%, iar cea de ovină şi caprină cu 50.0%. preţul unui kg de orez s-a majorat în acelaşi interval de timp de la 18 lei până la 30 de lei, la fel cât costa şi litrul de ulei vegetal.

Raportorul special al ONU privind dreptul la alimentaţie, Olivier de Schutter, a afirmat că "epoca alimentelor ieftine ţine de domeniul trecutului", şi este valabilă şi pentru Republica Moldova. Cu o agricultură în declin şi mult dependentă de condiţiile climaterice, Republica Moldova este puternic expusă diverselor crize externe.

Creşterea preţurilor afectează, în primul rând, păturile sărace, 70-80 la sută din veniturile cărora merg la alimentaţie, dar şi celelalte pături sociale, care cheltuiesc în medie 54,4% din venit pentru produse alimentare.

Nu mai este pentru nimeni o surpriză faptul că Republica Moldova nu reuşeşte să-ţi satisfacă din producţie proprie nevoile de consum. în anul 2007, Moldova a importat produse alimentare, băuturi şi tutun în valoare de 237,9 mln USD, pe fondul unor exporturi de 276,0 mln USD şi, respectiv, un import de produse vegetale în valoare de 150,4 mln USD, la un export de 162,9 mln USD.

Oare nu este umilitor şi ruşinos să importăm atâtea alimente dispunând de cele mai fertile soluri din Europa? Ţara noastră, cu un potenţial agrar foarte mare importă aproape toate alimentele!

Dar interesele guvernării comuniste nu se vor intersecta niciodată cu cele ale simplilor cetăţeni, care sunt hărţuiţi şi jigniţi atunci când doresc să-şi înceapă o afacere în ţara lor! Autorităţile preferă mai degrabă să colecteze banii de la vamă, din importuri, decât să depună eforturi pentru a produce aici, la noi acasă, în Moldova... şi o fac deoarece nu le pasă de propriul popor prigonit peste hotare pentru a-şi hrăni copii! Şi chiar dacă ar dori, nu sunt competenţi să realizeze lucruri bune întru binele întregului popor, nu numai pentru odraslele lor!

În concluzie, menţionăm că toţi experţii sunt de aceeaşi părere: siguranţa alimentară este abordată de autorităţile noastre doar în anii de secetă şi uitată imediat ce vine un an mai favorabil, iar securitatea populaţiei va rămâne o problemă de risc major atâta timp, cât ţara va fi guvernată de comunişti!

Veniturile de baza acumulate la bugetul de stat, în ianuarie-mai anul curent, au crescut cu 11,2 la sută, constituind 5 mlrd 93 mln de lei /circa 309 mln de euro/ şi au fost în creştere cu 514,4 mln de lei sau cu 11,2 la sută în comparaţie cu primele cinci luni ale anului trecut. în acelaşi timp, numeroasele proiecte de lege înaintate de deputaţii din opoziţie au fost respinse de majoritatea comunistă. Ca să ; aducem aminte, vom exemplifica, în acest sens: proiectul de Lege privind eşalonarea plăţilor impozitului funciar şi contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii ale agenţilor economici din agricultură pentru anul 2007 lansat de deputaţii fracţiunii parlamentare "Alianţa Moldova Noastră", care afost respins de majoritatea comunistă; proiectul de lege nr.753 din 04.03.08 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008 nr. 254-XVI din 23.11.07, lansat de deputaţii fracţiunii parlamentare „Alianţa Moldova Noastră", în scopul alocării mijloacelor suplimentare pentru subvenţionarea lucrărilor agricole de primăvară, în anul 2008, în sumă de 300 milioane lei, destinate stimulării şi susţinerii lucrărilor agricole ale agenţilor economici persoane juridice şi fizice care au în proprietate, folosinţă şi/sau arendă terenuri arabile şi plantaţii perene din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă, utilizate pentru obţinerea de producţie agricolă. Reamintim că avizul Guvernului a fost negativ, iar majoritatea comunisă a respins de nenumărate ori introducerea acestui proiect de lege în ordinea de zi a Parlamentului.

în schimb, doar în primele patru luni ale anului curent s-au colectat la Bugetul de stat cu 514,4 mln de lei mai mult decât în anul trecut. Ce vor face comuniştii cu aceşti Vi de miliard de lei parveniţi din importuri - nu ştie nimeni, şi nici nu se spune în public, or cei mai repuşi şi mai necăjiţi în anul curent sunt ţăranii, dar necătînd la toate argumentele - li s-a refuzat ajutorul cerut. Marea majoritate dintre cei 28000 de ţărani care au părăsit Moldova pe parcursul ultimului an au avut nevoie de acel ajutor al statului, dar în cele din urmă nu au mai putut rezista la foamete şi sărăcie şi au luat calea pribegiei.

Acumulările medii zilnice la bugetul de stat, în primele cinci luni ale anului curent, au constituit 48,5 mln de lei, comparativ cu 44,9 mln de lei in ianuarie-mai 2007, adică în anul curent se colectează zilnic cu 3,6 milioane lei mai mult decât în anul precedent. Oare câte case de copii orfani, bolnavi şi neputincioşi ar putea fi reparate şi întreţinute? Oare câţi oameni ar mai fi trăit dacă li s-ar fi administrat la timp medicamentul care lipsea în spital? Oare câte familii ar fi petrecut serile şi dimineţile împreună, şi nu la telefon cu Italia, Rusia, Turcia....?

La sate, şcolile şi grădiniţele sunt, mai degrabă, asimilate unor case de copii orfani. în majoritatea satelor mai mult de jumătate dintre părinţi sunt absenţi de la matinee şi adunări de părinţi, motivul fiind unu - plecaţi peste hotare. Ce copilărie au aceşti copii, stimaţi guvernanţi? Ce educaţie şi de la cine primesc ei înainte de a-şi construi un drum în viaţă? Cine, dacă nu guvernarea ţării, atunci cine poartă răspundere de situaţia creată, în care se dezbină sute de mii de familii pentru a supravieţui?!

In schimb, cei 500 milioane lei, adică 4 milioane în fiecare zi, cu siguranţă îşi vor găsi menirea în construcţia gardurilor ghimpate de la reşedinţa comunistului Voronin, întinsă pe sute de hectare de pădure la Condriţa, reparaţii pe la Holercani, şi organizări de vânători de cerbi şi mistreţi pentru Voronin şi suita lui în rezervaţia Pădurea Domnească, sau cadouri de 65 de milioane oferite întreprinderii „TeleradioMoldova" pentru campania electorală a comuniştilor etc.

Prin metode propagandiste, guvernarea în mod insistent şi regulat induce în eroare opinia publică, prezentând rapoarte optimiste şi chiar de laudă despre „succesele enorme" ale guvernării în asigurarea unui trai decent.

însă guvernarea nu a făcut şi nici nu va face niciodată o analiză a situaţiei Republicii Moldova în context regional, pentru a arăta cât de rămaşi în urmă şi de săraci am devenit faţă de România, faţă de alte ţări CSI.

E mai simplu pentru „Guvernul de buzunar" al comuniştilor, aflat la cheremul „păpuşarului din clădirea cu geamuri fumurii", să direcţioneze banii acumulaţi la buget de la aplicarea TVA la importul de produse petroliere şi alte surse, spre proiecte populiste şi declaraţii goale în preajma isteriei alegerilor, care pot aduce importante dividende electorale, pentru a le mai păstra comuniştilor fotoliile confortabile încă pe patru ani, cu preţul înfometării şi chinuirii miilor de familii de ţărani.

Acesta este unicul scop al comuniştilor, de care aceştia se ţin ferm şi neruşinat, hărţuind acest popor întru distrugerea oricărei identităţi naţionale şi etnice, pentru ridicarea minciunii, laşităţii şi făţărniciei la nivel de lege, continuând al optulea an campania de genocid împotriva propriilor cetăţeni!

Este clar, greşelile şi abordările regimului comunist, în toată amploarea lor: grosolane, batjocoritoare şi lipsite de genă şi respect faţă de propriul popor, nu trebuie să rămână fără ripostă şi nepedepsite!

Întreaga naţiune trebuie să se răscoale, în frunte cu toate partidele cu adevărat democratice din Parlament, pentru a mântui o dată şi pentru totdeauna răul mascat, minciuna şi fărădelegea comunistă care a transformat acest meleag, altădată prosper şi înfloritor, într-un adevărat purgatoriu al Europei, în cea mai săracă şi mai coruptă ţară de pe continent, unde lucrurile bune şi principiile morale iau sfârşit, iar răul şi întunericul întotdeauna biruie, susţinute de clanul mafiot comunist.

Este adevărat şi o spunem tare şi răspicat: trăim o adevărată epocă comunist-totalitaristă de genocid împotriva ţăranilor, care va face o pată ruşinoasă în istoria acestui popor !

În calitate de iniţiatori ai prezentei moţiuni, solicităm colegilor noştri parlamentari să susţină adoptarea acestei moţiuni simple.