Alexandru Oleinic

Rezultatul implementării „revoluţiei economice” (Legii privind legalizarea capitalului, amnistierea fiscală şi cota zero pe profitul reinvestit) confirmă o dată în plus populismul iniţiativelor guvernării comuniste.
Procedura de legalizare a capitalului şi amnistiere sfârşeşte la 31 decembrie 2008. În legătură cu aceasta, deputatul AMN Alexandru Oleinic a întrebat Guvernul RM despre efectele economice reale ale acestor iniţiative şi veniturile obţinute la bugetul de stat în urma implementării lor .
Alexandru Oleinic a reamintit, că, la momentul lansării iniţiativei de amnistiere a capitalului în aprilie 2007, Guvernul a estimat venituri la buget în sumă de 500 mil. lei, dar s-au încasat doar 3.5 mil. lei (sau de 142 de ori mai puţin). În anul 2008, din suma planificată de 295 mil. lei au fost încasate doar 8 milioane.
Este important faptul, că această „reformă” a costat 2.5 miliarde lei, ceea ce înseamnă că fiecare cetăţean a plătit câte 700 de lei. Într-adevăr, la 1 ianuarie 2007 datoriile agenţilor economici fata de bugetul public naţional se cifrau la circa 2 mlrd lei. Costurile iniţiativei de stabilire a cotei zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice au fost estimate la circa 500-600 mil. lei.
Scopul declarat al iniţiativelor de liberalizare a economiei prin amnistia capitalului, amnistia fiscală şi cota zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice (aşa numita „Revoluţie Economică”), a fost sporirea capitalizării economiei, intensificarea procesului investiţional şi creşterea transparenţei. Guvernarea comunistă ne asigura că aceste măsuri neapărat vor stimula agenţii economici să iasă din zona tenebrului.
Totuşi, experţii în materie au avertizat de nenumărate ori, că iniţiativele denotă o lipsă vădită de strategie pe termen lung a guvernării. De asemenea, s-a menţionat că Guvernul nu ştie exact cu ce se va solda această „politică economică netradiţională”. Reprezentanţii FMI şi ai Băncii Mondiale, chiar dacă mai diplomatic, totuşi au spus ferm că iniţiativele vor avea efect negativ asupra bugetului de stat şi disciplinei fiscale. Mai mult, aceasta va duce chiar la stimularea economiei tenebre. Ultimele remanieri de cadre, din cadrul organelor publice centrale, cât şi deciziile Guvernului au confirmat temerile de atunci ale experţilor şi instituţiilor internaţionale.
În acest context, deputatul Alexandru Oleinic a cerut Guvernului să prezinte cifre concrete în ceea ce priveşte:
- suma capitalului legalizat până la moment;
- investiţiile incrementale (adiţionale) în sectorul de producere, care se presupune că s-au făcut, datorită cotei zero la impozitul pe profitul re-investit;
- sumele restanţelor anulate prin procedura de amnistiere fiscală şi efectul lor economic (pentru a justifica contribuţia fiecărui cetăţean la anularea datoriilor rău-platinicilor);
- suma datoriilor acumulate, din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, de către agenţii economici, care au beneficiat de amnistie fiscală, la bugetul de stat şi bugetul fondului de asigurări sociale;
- suma incrementală (adiţională) a venitului obţinut la bugetul de stat pe parcursul anilor 2007 şi 2008, în rezultatul creşterii activităţii economice în economia naţională, care a fost generată de aşa numit-a „revoluţie economică” moldovenească .

În cadrul „Orei Guvernului” Deputatul AMN Alexandru Oleinic a interpelat Guvernul despre măsurile planificate şi întreprinse întru evitarea impactului crizei mondiale asupra economiei naţionale şi a sistemului financiar, susţinând că indiferenţa Guvernului faţă de problema crizei va lovi dur în sectorul real şi financiar al economiei naţionale.
Cred că este timpul să înţelegem că situaţia Republicii Moldova este diferită de cea a ţărilor din Vest, în ceea ce priveşte criza economică globală: în Vest, criza de lichiditate care a apărut în sistemul financiar tot mai mult riscă să afecteze grav întreprinderile din sectorul real al economiei. La noi însă situaţia e inversă - criza care deja se întâmplă în sectorul real al economiei – poate aduce la o criză în sectorul financiar.
În condiţiile în care toate ţările vorbesc despre cum îi afectează criza, dar – şi mai important – despre cum ei luptă cu premisele şi eventualele consecinţe, elaborând şi implementând măsuri de urgenţă, Guvernul Republicii Moldova, asigură toată lumea că criza nu ne va afecta, dar şi mai ridicol - precum că Moldova poate chiar beneficia de pe urma crizei. Astfel autorităţile moldovene încearcă să creeze iluzia unui paradis financiar pe fundalul crizei mondiale, dorind să convingă societatea, în prag de alegeri, că economia moldovenească nu va fi afectată.
Majoritatea ţărilor întreprind măsuri de protejare nu doar a sistemului financiar, ci şi a sectorului real al economiei, prin relaxarea politicii monetare şi prin influxuri financiare, apelând la suportul organismelor financiare internaţionale. Cel mai recent şi mai apropiat exemplu este Ucraina, care a negociat urgent cu FMI un credit de 16.4 miliarde dolari, pentru a stimula economia în condiţiile crizei economice globale.
Stabilitatea aparentă a sistemului financiar-bancar este asigurată exclusiv din contul stopării practic totale a creditării. Agenţii economici din sectorul non-financiar deja suportă consecinţele crizei, deoarece băncile nu-i creditează ; bugetul le reţine plăţile, iar ei – la rândul lor – nu se pot achita cu partenerii lor şi chiar cu băncile. Iar politicile macroeconomice întreprinse de Guvern în ultimii ani au dus la erodarea capacităţii economiei noastre de a produce bunuri şi servicii, dar şi mai important – de a produce locuri de muncă şi bunăstare pentru cetăţenii noştri.

În numele AMN, deputatul Alexandru Oleinic a solicitat astăzi Parlamentului includerea, în regim de urgenţă, în ordinea de zi, a iniţiativei legislative nr.3182, din 12.11.2008, privind formarea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru controlul legalităţii tranzacţiei de 3 mln euro, sumă vărsată de LINEKERS Investments Limited în contul Companiei “Moldasig”.
Necesitatea creării unei astfel de comisii de anchetă a parvenit în urma constării faptului că, tranzacţia de majorare a capitalului social a companiei “Moldasig” este o privatizare ilicită a companiei.
Parlamentarul a sensibilizat opinia publică şi plenul Parlamentului asupra afacerii dubioase efectuate privind Compania „Moldasig”, în care sunt implicate şi structurile statutului.
Problema este, că statul, care în 2002 a fondat compania de asigurări “Moldasig” în scopul măririi accesului la piaţa de asigurări a întreprinderilor de stat, obligate şi impuse să încheie contracte de asigurare numai cu compania “Moldasig” SRL şi, prin intermediul căreia s-au gestionat majoritatea fondurilor pentru asigurarea agenţilor economici din sectorul agrar (bani, care au fost alocaţi din bugetul de stat) - printr-o simplă decizie de majorare a capitalului social, practic a cedat o întreprindere cu o valoare de minimum 40 milioane dolari unei societăţi, înregistrată într-o zonă offshore, - fără a obţine nici un venit.
Caracterul dubios al afacerii rezultă din informaţiile obţinute de deputatul Alexandru Oleinic sub forma unui răspuns la interpelarea prin care le-a solicitat fondatorilor companiei să motiveze decizia de majorare a capitalului social al companiei. Astfel, această decizie a fost aprobată de adunarea extraordinară a asociaţilor, în timp ce Ministerul Economiei şi Comerţului menţionează, într-un răspuns dat deputatului, că majorarea capitalului social al Companiei “Moldasig” s-a produs în baza deciziilor organelor de conducere ale asociaţilor şi că statul, de fapt, nu deţine o cotă-parte de participare directă în Companie.
Deputatul AMN contestă argumentul, pentru că asociaţi ai Companiei “Moldasig” sunt şi “Banca de Economii”, în care statul deţine pachetul de control, şi Întreprinderile de stat “Calea Ferată a Moldovei” şi “Poşta Moldovei”. Altfel spus – statul, acceptând privatizarea ascunsă a Companiei “Moldasig”, a participat, în detrimentul contribuabililor, la cea mai dubioasă afacere din ultimii 15 ani.
Tradiţional, propunerea avansată de fracţiunea parlamentară AMN nu a fost susţinută de reprezentanţii fracţiunii majoritare comuniste, care de fapt sunt tot mai mult implicaţi în afaceri de acest gen.
Tot astăzi, la “Ora Guvernului” deputatul Alexandru Oleinic a solicitat Procuraturii Generale a Republicii Moldova, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Agenţiei Naţionale pentru concurenţă şi Guvernului să se expună asupra legalităţii tranzacţiei de majorare a capitalului social al companiei “Moldasig” SRL.

Adresez o întrebare Guvernului Republicii Moldova. În baza Legii privind dezvoltarea regională, adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, a fost format Fondul naţional pentru dezvoltarea regională, pentru finanţarea proiectului şi programelor de dezvoltare regională.

După aproape 2 ani de realizare a legii nominalizate, putem constata că obiectivele propuse spre realizare prin implementarea acestei legi, au servit doar o “şirmă” pentru direcţionarea politică a unor sume importante de bani de la bugetul de stat.

Astfel, direcţionarea surselor bugetare către raioanele slab dezvoltate a fost substituită cu direcţionarea mijloacelor prin intermediul Ministerului Administraţiei Publice Locale după bunul lor plac.

Pornind de la faptul că prin Legea bugetului de stat pe anul 2008 pentru fondul naţional de dezvoltare regională în bugetul Ministerului Administraţiei Publice Locale au fost transferaţi, au fost alocate 130 milioane de lei, solicit Guvernului Republicii Moldova să informeze plenul Parlamentului despre proiectele şi programele de dezvoltare regională finanţate din contul mijloacelor fondului de beneficiari şi proiecte, costurile fiecărui proiect, la ce etapă de realizare sînt proiectele şi cine realizează aceste proiecte.

Mulţumesc.

Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administraţiei publice locale:
Stimată doamnă preşedinte,
Onorat Parlament,
Ministerul se expune asupra interpelării deputatului Alexandru Oleinic, adresată săptămîna trecută în şedinţa în plen vizavi de decizia sau, mai bine spus, proiectul deciziei Consiliului municipal Chişinău privind stabilirea unor compensaţii sau regulament cu privire la acordarea compensaţiilor pentru agentul termic unor categorii: pensionari, şomeri şi altor categorii socialmente vulnerabile.
Şedinţa, de fapt, vreau să vă spun, a început pe data de 11 septembrie şi a durat aproape 3 săptămîni, aşa că regulamentul respectiv, în primul rînd decizia, nu a fost emisă, nu e semnată, nu e contrasemnată în modul stabilit şi, evident, nu e prezentată ministerului nostru spre controlul de legalitate.
De aceea, asupra legalităţii nu ne putem pronunţa. Mai mult ca atît, suplimentar pot să vă informez, conform informaţiilor de ultimă oră a fost propusă pentru sau va fi propusă suplimentar ori astăzi în ordinea de zi, ori săptămîna... ori la şedinţa următoare modificarea, prevederea acestui regulament.
În ceea ce priveşte costurile acestui regulament, au fost invocate de domnul deputat costurile de 1 miliard 300, da, exact. O să vedem, în cele din urmă, după modificare sau după emiterea deja a deciziei care vor fi costurile. Unicul lucru, vreau să vă comunic suplimentar, că, conform Legii privind administraţia publică locală, privind finanţele publice locale pentru decizia respectivă, adoptată de autoritatea deliberativă a municipiului Chişinău consecinţele, sau să spunem costurile, urmează să fie acoperite din bugetul municipiului Chişinău.
Aceasta este la moment informaţia, cînd decizia parvine în modul stabilit noi putem să exercităm controlul de legalitate.

Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Stimate domnule ministru,
În primul rînd, eu aş vrea să aduc la cunoştinţa tuturor colegilor despre ce este vorba. Decizia Consiliului municipal prevedea compensaţia la 100% la toate, la diferenţa din preţurile de la 200 pînă la 540 de lei a ceea ce este astăzi în afară de preţurile care vor fi în dependenţă de costul gazelor naturale care acum s-a mărit. Şi suma aceasta era de 1 miliard 300.
Decizia a fost luată de Consiliul municipal. Eu am primit un răspuns de la Ministerul Finanţelor. Doamna Durleşteanu scrie, dă un răspuns foarte concret că totuşi, conform Legii nr.436, ce ţine de administraţia publică locală, articolul 14, consiliul local nu poate adopta decizii care implică anumite cheltuieli fără indicarea sursei de acoperire a costului realizării deciziilor respective.
La această problemă Primăria a ieşit cu o propunere concretă, avînd acoperire la 40% de compensaţii pentru diferenţa în preţuri, dar totuşi Consiliul municipal a luat decizia de a compensa toate 100% care, pînă la urmă, noi vedem destul de bine că a fost o decizie ilegală şi care nu are nici un suport financiar şi care, pînă la urmă, cum ne spune domnul raportor, noi astăzi... nici nu se poate pronunţa asupra legalităţii deciziei luate de Consiliul municipal Chişinău.
Eu vreau să vă aduc la cunoştinţă că totuşi decizia a fost votată de Fracţiunea Comunistă împreună cu Fracţiunea Partidului Social Democrat.

Domnule ministru,
Totuşi ce ţine de legalitatea deciziei luate, eu aş propune ca atunci cînd primiţi de la Consiliul municipal decizia finală şi argumentele care sînt viziunile lor asupra acoperirii hotărîrii primite, cheltuielilor, acoperirii financiare, ca să veniţi în Parlament într-adevăr să ne daţi o informaţie mai amplă şi o informaţie care poate să... să vedem şi noi realitatea situaţiei existente în Consiliul municipal Chişinău.
Fiindcă aceste decizii populiste, luate în preajma alegerilor locale din 2009, sînt deja, se văd în mai multe legi care acum sînt primite şi în Parlament de asemenea.

Doamnă Preşedinte al şedinţei,
Nu ştiu cum facem, fiindcă răspunsul nu este amplu. Domnul raportor ne spune că nu a primit toate materialele care. Poate atunci amînăm pe un timp oarecare pînă cînd ei o să aibă un răspuns concret la această întrebare.

Doamna Maria Postoico:
Sesizarea e din partea dumneavoastră. Cînd solicitaţi, atunci veţi primi răspunsul.

Domnul Alexandru Oleinic:
Bine, atunci eu reiterez întrebarea faţă de Guvern şi rog în timpul cel mai apropiat, cum primiţi deciziile legale din partea Consiliului municipal să ne întoarcem la această problemă.
Vă mulţumesc.

Domnul Sergiu Tatarov:
Vă mulţumesc.

Domnul Sergiu Tatarov – viceministru al administraţiei publice locale:
Stimată doamnă preşedinte,
Onorat Parlament,
Ministerul se expune asupra interpelării deputatului Alexandru Oleinic, adresată săptămîna trecută în şedinţa în plen vizavi de decizia sau, mai bine spus, proiectul deciziei Consiliului municipal Chişinău privind stabilirea unor compensaţii sau regulament cu privire la acordarea compensaţiilor pentru agentul termic unor categorii: pensionari, şomeri şi altor categorii socialmente vulnerabile.
Şedinţa, de fapt, vreau să vă spun, a început pe data de 11 septembrie şi a durat aproape 3 săptămîni, aşa că regulamentul respectiv, în primul rînd decizia, nu a fost emisă, nu e semnată, nu e contrasemnată în modul stabilit şi, evident, nu e prezentată ministerului nostru spre controlul de legalitate.
De aceea, asupra legalităţii nu ne putem pronunţa. Mai mult ca atît, suplimentar pot să vă informez, conform informaţiilor de ultimă oră a fost propusă pentru sau va fi propusă suplimentar ori astăzi în ordinea de zi, ori săptămîna... ori la şedinţa următoare modificarea, prevederea acestui regulament.
În ceea ce priveşte costurile acestui regulament, au fost invocate de domnul deputat costurile de 1 miliard 300, da, exact. O să vedem, în cele din urmă, după modificare sau după emiterea deja a deciziei care vor fi costurile. Unicul lucru, vreau să vă comunic suplimentar, că, conform Legii privind administraţia publică locală, privind finanţele publice locale pentru decizia respectivă, adoptată de autoritatea deliberativă a municipiului Chişinău consecinţele, sau să spunem costurile, urmează să fie acoperite din bugetul municipiului Chişinău.
Aceasta este la moment informaţia, cînd decizia parvine în modul stabilit noi putem să exercităm controlul de legalitate.

Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, doamnă Preşedinte.
Stimate domnule ministru,
În primul rînd, eu aş vrea să aduc la cunoştinţa tuturor colegilor despre ce este vorba. Decizia Consiliului municipal prevedea compensaţia la 100% la toate, la diferenţa din preţurile de la 200 pînă la 540 de lei a ceea ce este astăzi în afară de preţurile care vor fi în dependenţă de costul gazelor naturale care acum s-a mărit. Şi suma aceasta era de 1 miliard 300.
Decizia a fost luată de Consiliul municipal. Eu am primit un răspuns de la Ministerul Finanţelor. Doamna Durleşteanu scrie, dă un răspuns foarte concret că totuşi, conform Legii nr.436, ce ţine de administraţia publică locală, articolul 14, consiliul local nu poate adopta decizii care implică anumite cheltuieli fără indicarea sursei de acoperire a costului realizării deciziilor respective.
La această problemă Primăria a ieşit cu o propunere concretă, avînd acoperire la 40% de compensaţii pentru diferenţa în preţuri, dar totuşi Consiliul municipal a luat decizia de a compensa toate 100% care, pînă la urmă, noi vedem destul de bine că a fost o decizie ilegală şi care nu are nici un suport financiar şi care, pînă la urmă, cum ne spune domnul raportor, noi astăzi... nici nu se poate pronunţa asupra legalităţii deciziei luate de Consiliul municipal Chişinău.
Eu vreau să vă aduc la cunoştinţă că totuşi decizia a fost votată de Fracţiunea Comunistă împreună cu Fracţiunea Partidului Social Democrat.
Domnule ministru,
Totuşi ce ţine de legalitatea deciziei luate, eu aş propune ca atunci cînd primiţi de la Consiliul municipal decizia finală şi argumentele care sînt viziunile lor asupra acoperirii hotărîrii primite, cheltuielilor, acoperirii financiare, ca să veniţi în Parlament într-adevăr să ne daţi o informaţie mai amplă şi o informaţie care poate să... să vedem şi noi realitatea situaţiei existente în Consiliul municipal Chişinău.
Fiindcă aceste decizii populiste, luate în preajma alegerilor locale din 2009, sînt deja, se văd în mai multe legi care acum sînt primite şi în Parlament de asemenea.
Doamnă Preşedinte al şedinţei,
Nu ştiu cum facem, fiindcă răspunsul nu este amplu. Domnul raportor ne spune că nu a primit toate materialele care. Poate atunci amînăm pe un timp oarecare pînă cînd ei o să aibă un răspuns concret la această întrebare.

Doamna Maria Postoico:
Sesizarea e din partea dumneavoastră. Cînd solicitaţi, atunci veţi primi răspunsul.

Domnul Alexandru Oleinic:
Bine, atunci eu reiterez întrebarea faţă de Guvern şi rog în timpul cel mai apropiat, cum primiţi deciziile legale din partea Consiliului municipal să ne întoarcem la această problemă.
Vă mulţumesc.

Eu am o întrebare către Guvernul Republicii Moldova. La 11 septembrie curent, Consiliul municipal Chişinău a adoptat, la iniţiativa Fracţiunii comuniştilor, un nou Regulament de acordare a compensaţiilor nominative pentru agentul termic, care prevede achitarea de la bugetul Primăriei a unor compensaţii de 100% pentru pensionari, şomeri şi familiile social- vulnerabile. Populaţia activă însă cu venitul mai mare de 1450 de lei pentru o persoană urmează să plătească integral serviciile prestate de “Termocom”.
Iniţial, Regulamentul cu privire la acordarea compensaţiilor nominative pentru păturile social-vulnerabile din municipiul Chişinău prevedea acoperirea de către municipalitate a 40% din cheltuielile pentru încălzire a 18 m2 de spaţiu locativ pentru fiecare membru de familie, dacă venitul global nu depăşeşte minimul de existenţă. Noul regulament prevede acoperirea pînă la 100%. Aplicarea noului regulament necesită o sumă de peste 1 miliard 300 milioane de lei compensaţii acordate pînă la moment din bugetul municipal la plata agentului termic.
Concomitent, familiile, ale căror venit nu acoperă minimul de existenţă, dar care au spaţiu locativ mai mare decît acel prevăzut de Regulament, vor achita pentru ceilalţi metri pătraţi, în baza tarifului existent de 540 de lei gicacalorie, care va creşte în timpul apropiat. În acest context, rog Guvernul să îmi dea răspuns la următoarea întrebări. Fiind convins că propunerea fracţiunii comuniştilor din consiliul municipal a fost coordonat cu Guvernul, care este legalitatea unei asemenea decizii, conform prevederilor constituţionale privind asigurarea condiţiilor egale cetăţenilor?
Şi a doua întrebare. Care vor fi alocaţiile bugetului de stat întru susţinerea acestor compensaţii în condiţiile în care, evident, bugetul municipal nu dispune de suma necesară pentru realizarea prevederilor noului Regulament? Rog ca răspunsul să fie prezentat în plenul Parlamentului.
Mulţumesc.

Răspunsul:

Domnul Tudor Copaci – viceministru al economiei şi comerţului:
Stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
De la început aş vrea să menţionez că toată activitatea investiţională în Portul Internaţional se efectuează în conformitate cu prevederile Acordului de investiţii cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” şi Legea nr.8 din 17 februarie 2007 cu privire la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”.
Implementarea programului investiţional. Prima. Implementarea programului investiţional de către “Danon logistix” “Bemol” “Bemol rafinari”. Pînă la momentul actual “Danon logistix” a investit în Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” 34,2 milioane de dolari şi planifică ca, pînă la finele anului 2010, să atingă cifra de investiţii în mărime de 70 milioane de dolari.
“Bemol” a investit pînă la momentul actual 25 milioane de dolari în reţelele de stat... şi planifică să mai investească pînă la finele anului 2009 încă 17,3 milioane de dolari. La momentul actual, 10 staţii de alimentare cu combustibil activează şi încă altele 20 sînt în proces de construcţie, reutilare din totalul de 50 de staţii de alimentare cu combustibil planificate.
“Bemol rafinari” a investit pînă la momentul actual 350 mii, milioane, 0,35 milioane de dolari şi îşi asumă în continuare obligaţia de a investi în construcţia în zona industrială a Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti” a rafinăriei cu capacitate anuală mai mare de 1 milion tone. Conform acordului de investiţii, această rafinărie urmează să fie finalizată în 2012.
Suplimentar investiţiilor efectuate de către companiile care au semnat acordul de investiţii urmează a fi luate în consideraţie şi investiţiile efectuate şi de către alţi investitori care şi-au instalat diverse afaceri în Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”.
La momentul actual, în Port sînt înregistraţi 19 rezidenţi. Cel mai mare program de investiţii îi aparţine Societăţii “Transcargo” care construieşte un terminal cerealier de o capacitate de 50 mii de tone. În momentul de faţă au fost investiţi 6 milioane dolari şi în decurs de 12 luni se mai planifică să fie investite încă 8 milioane de dolari.
De asemenea, un număr larg de furnizori de mărfuri şi servicii din ţară au beneficiat din construcţiile Portului şi al reţelei staţiilor de alimentare cu combustibil.
Suma achitată furnizorilor locali pentru mărfurile şi serviciile achiziţionate doar de către “Bemol” depăşeşte 100 milioane de lei.
Utilizarea terminalului petrolier. Terminalul petrolier este utilizat cu regularitate de “Bemol” care a importat produse petroliere din România şi Grecia. Importurile de produse petroliere, de asemenea, vor creşte o dată cu extinderea reţelei de staţii petroliere.
Terminalul petrolier oferă activ serviciile sale şi altor operatori din Moldova, România şi Ucraina, adică nu este un obiect destinat în exclusivitate deservirii necesităţilor “Bemol”.
Implementarea programului investiţional de către Guvern. Construirea căii ferate, proiectul 934 milioane de lei, valorificate 630 milioane de lei, lungimea – 49,6 kilometri. Şi aş vrea să menţionez că în decurs de o lună au fost transportate 3,5 mii tone de încărcătură şi 4 mii virgulă 5 mii pasageri. Construcţia liniei electrice de 110 kilovolţi spre Portul “Giurgiuleşti”. Valoarea totală a proiectului – 26 milioane de lei. La momentul actual au fost valorificate în jur la 20 milioane de lei, lungimea liniei – 15 kilometri. Gradul de finisare – 90%.
În momentul de faţă are loc coordonarea unde se va afla punctul de transformare, are loc coordonarea cu invstitorii şi în scurt timp va fi finalizată această linie electrică aeriană.
Construcţia gazoductului de presiune înaltă spre Portul “Giurgiuleşti”. În prezent este finalizat proiectul gazoductului spre Port. Costul proiectului estimativ este de 8,4 milioane de lei, lungimea gazoductului – 15 kilometri şi gazoductul va asigura Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” cu toate întreprinderile de pe teritoriul lui cu gaze naturale. De asemenea, va îmbunătăţi situaţia aprovizionării cu gaze a satului Giurgiuleşti.
Construcţia portului de pasageri. Valoarea totală a proiectului – 73 milioane de lei. 46 milioane lei se planifică pentru construcţia danei de acostare şi 27 de milioane lei pentru infrastructura portului. În prezent sînt valorificate surse financiare în jur la 50 milioane de lei.
La momentul actual se desfăşoară lucrările interioare de finisare a clădirii administrative. Este introdusă toată tehnica şi este betonat cheiul portului. Portul va putea prelua nave de pasageri de navigaţie maritimă, rîu mare şi fluviale cu destinaţie în porturile din bazinele Mării Negre, Mării Mediterane, Dunării, precum şi deservirea navelor de croazieră care vor naviga pe acest sector al fluviului Dunărea.
Mulţumim.

Domnul Alexandru Oleinic:

Mulţumesc, domnule viceministru.
Domnule viceministru,
Totuşi, într-adevăr, este un proiect foarte, aşa, grandios, de aceea şi am avut cîteva întrebări şi vă mulţumesc pentru răspuns. Dar şi cîteva clarităţi vreau să am. Totuşi, care este costul total al investiţiilor efectuate de Guvern pînă acum şi cît se preconizează în anii următori? În total, fiindcă dumneavoastră mai mult aţi spus acolo infrastructură, calea ferată. Dar o cifră totală ca să ne putem orienta, aşa, la efectele...

Domnul Tudor Copaci:
Da, dacă vorbim în general se spune... deci începem cu linia electrică, linia cu o lungime de 110 kilovolţi. Deci proiectul e de 26 milioane de lei, acestea sînt 2 milioane de dolari. Proiectul despre gazificare, sînt în jur la 800, deci aproape, aproximativ 3 milioane de dolari.
Dacă vorbim despre construcţia portului de pasageri încă 7 milioane, să spunem 10 milioane, şi construcţia căii ferate, care constituie 93 de milioane...

Domnul Alexandru Oleinic:
Dolari.

Domnul Tudor Copaci:
Cred că aceştea sînt la moment banii alocaţi pentru implementarea proiectului Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”.

Domnul Alexandru Oleinic:
Şi în perspectivă?

Domnul Tudor Copaci:
În perspectivă urmează să fie finalizate, deci, după cum am menţionat, la moment se află, este finalizat proiectul referitor la construcţia gazoductului care urmează să fie finalizat. Urmează să fie finalizată infrastructura căii ferate, încă 300 de milioane care urmează să fie investite în viitorul apropiat pentru a finaliza această cale ferată şi toate cheltuielile legate de crearea infrastructurii, anume a zonei industriale referitor la teren.

Domnul Alexandru Oleinic:
Dacă avem acum, pînă acum 110, cred că ne mai aşteaptă încă 100, cam aşa pentru un termen de 3 ani apropiaţi.
Şi a doua întrebare.
Domnule viceministru,
Totuşi care este cifra produselor petroliere care au trecut pînă acum prin terminal. Aveţi o cifră concretă?

Domnul Tudor Copaci:
Da. Deci în jurul la 7, 8 mii de tone pînă acum au fost trecute prin terminalul petrolier.

Domnul Alexandru Oleinic:
Aceasta în 2 ani de zile.

Domnul Tudor Copaci:
Deci în 2 ani de zile. De asemenea, aş vrea să menţionez că terminalul petrolier a fost deschis sau a fost lansat cu un an înainte de termenul preconizat în acordul de investiţii. Deci a fost, terminalul petrolier a fost pus în funcţiune cu un an înainte de planificare, cum a fost stipulat în acordul de investiţii.
Poate aceasta, într-adevăr, a creat careva disbalans în planificarea importurilor. Dar aş vrea încă o dată să menţionez şi eu personal am fost la Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” şi m-am întîlnit cu conducerea portului. Ei sînt liberi pentru a activa şi acorda servicii tuturor operatorilor şi mi-au confirmat că sînt careva discuţii şi chiar cu alţi operatori din Republica Moldova, Ucraina şi România.

Domnul Alexandru Oleinic:
Pe noi de aceea şi ne-a deranjat, fiindcă 7 mii de tone, vă închipuiţi, că aceasta nu e nici o barjă care poate să intre, fiindcă una are capacitatea de 5 mii de tone.
A treia întrebare, dacă nu vă supăraţi. Într-adevăr, foarte multe discuţii în jurul rafinăriei, fiindcă esenţa acordului a fost rafinăria – 1 milion tone anual ş.a.m.d.
Dumneavoastră aţi menţionat aici că, totuşi, pînă în 2012 rafinăria va fi construită la capacitatea care era stipulată, un milion de tone pe an. Care totuşi va fi costul acestei rafinării, dacă dumneavoastră puteţi să spuneţi cifra?

Domnul Tudor Copaci:
Deci mie îmi pare, deci este o întrebare destul de complicată.

Domnul Iurie Roşca:
Pentru data viitoare poate să se pregătească domnul viceministru.

Domnul Tudor Copaci:
La costul rafinăriei, deci, practic, referitor la acest cost ar putea să vină cu careva cifre “Bemol rafinari”. Dar oricum este.

Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule viceministru,
Cifrele au fost stipulate, în nota informativă, cînd a fost primită legea în Parlament, cifra era în jurul la 250 milioane de dolari.

Domnul Tudor Copaci:
Sînt absolut de acord cu dumneavoastră.

Domnul Alexandru Oleinic:
Cam aşa e. Înseamnă că totuşi dumneavoastră confirmaţi că rafinăria rămîne esenţa acordului şi ea va fi dată în exploatare în 2012.

Domnul Tudor Copaci:
Aş răspunde la această întrebare în felul următor. Conform ultimelor date şi ultimelor discuţii cu investitorii şi anume “Bemol rafinari” ei intenţionează să creeze această rafinărie care va prelucra peste un milion de tone.

Domnul Alexandru Oleinic:
Pe mine m-a deranjat informaţia apărută în presă în ultimul timp că rafinăria nu va fi, va apărea altă producere ceva acolo, dar totuşi investiţiile efectuate de stat sînt în total în jurul la 200 milioane de dolari pînă astăzi. Şi tot ceea ce se face, desigur, fără rafinărie nu mai are rost, fiindcă s-au dat nişte facilităţi extraordinare şi la taxa pe valoare adăugată şi la importul materiilor, şi la loturi, 45 de loturi din această cauză şi toate aceste divergenţe, care o să fie mai departe cînd o să înceapă a importa la “Peco” de la “Bemol”, o să înceapă a importa produse petroliere. Încă probleme Guvernul o să aibă numai pe piaţa petrolieră. Bine. Eu vă rog, ceea ce aţi menţionat în scris, să îmi prezentaţi, dacă se poate.

Domnul Tudor Copaci:
Stimate domnule deputat,
De asemenea, aş vrea să menţionez referitor la cifrele care au fost investiţii în port, deci se poate şi de divizat ceea ce se referă anume la construcţia gazoductului. Construcţia gazoductului, ca exemplu, este efectuată de către “Moldovagaz”. Construcţia căii ferate este parţial... 50% este finanţată de către bugetul de stat, 50% – de calea ferată. Şi, de asemenea, construcţia linii electrice. Poftim?

Domnul Alexandru Oleinic:
Stimaţi colegi,
Eu nu am vrut să menţionez acei antreprenori care efectuează lucrările la volumul acesta de lucru. Toţi antreprenorii merg prin “Moldconstruct market” compania feciorului Preşedintelui Ţării. De aceea, fiţi liniştiţi, că totul e sub control.

Guvernului Republicii Moldova
După trei ani de realizarea a proiectului "Portul internaţional liber Giurgiuleşti" - starea de lucruri creată, trezeşte tot mai multe semne de întrebare.
Conform ultimilor analize şi aprecieri - lucrurile nu au cea mai bună evoluţie, terminalul petrolier nu este asaltat cu vase maritime care să aducă produse petroliere în R. Moldova, iar companiile petroliere din Moldova evită să importe produse petroliere prin intermediul Terminalului de la Giurgiuleşti. Investitorii azeri au abandonat proiectul, iar realizarea lui este preluată de un grup de companii off-shore, a căror origini sunt sumbre.

Voi reaminti, că la momentul semnării Acordului investiţional şi documentelor adiţionale la acord, în sumă de 250 mii. dolari, argumentul de bază în favoarea proiectului au fost finalizarea lucrărilor de construcţie a Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti şi construcţia unei rafinării. In acest scop, Guvernul a acordat investitorului general un şir de facilităţi printre care:

- scutirea de plata impozitului pe venit pentru o perioadă de cinci ani

- mărfurile şi serviciile importate sunt scutite de plata TVA, taxelor vamale şi altor restricţii, fapt ce pune în condiţii inechitabile companiile petroliere, care activează de mai mult timp pe teritoriul RM

- crearea unei reţele de 50 de staţii de alimentare cu produse petroliere

Situaţia incertă de la portul Giurgiuleşti este alimentată şi de ultimele informaţii expuse de reprezentantul investitorului general al Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Thomas Moser care a menţionat despre posibilitatea renunţării la proiectul iniţial care prevedea construcţia unei rafinării de petrol cu o capacitate de procesare de peste 1 mii. tone pe an.

In contextual celor expuse, solicit răspuns la următoarele întrebări:

- Care este situaţia la moment şi de perspectivă privind realizarea graficului de investiţii - parte componentă a Acordului, ratificat de Parlament?

- Suma investiţiilor efectuate până la moment de Guvern şi de investitor pe lucrări şi antreprenori? „

- Estimările Guvernului privind perspectiva realizării Acordului de Investiţii?

Răspunsul îl solicit să fie prezentat în plenul Parlamentului.

Cu referire la interpelarea Dvs. nr. 2.7 din 4 septembrie 2008 privind plăţile percepute pentru eliberarea buletinelor de identitate şi paşapoartelor; corelarea plăţilor percepute pentru buletinele de identitate şi paşapoartele cu sinecostul acestora; suma încasată pe parcursul anilor 2006, 2007 şi la situaţia din 1 septembrie 2008 şi prezentarea devizului de distribuire a sumelor încasate pentru serviciile de documentare, Ministerul Dezvoltării Informaţionale Vă comunică următoarele:

1. Tarifele actuale pentru perfectarea şi eliberarea buletinelor de identitate şi
paşapoartelor sunt următoarele:

- pentru perfectarea şi eliberarea buletinului de identitate cetăţeanului Republicii Moldova în termen de 1 lună se percepe tariful de 125 lei;

- pentru perfectarea şi eliberarea paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova în termen de 1 lună se percepe tariful de 245 lei.

2. Sinecostul buletinului de identitate este de 125 lei, iar sinecostul paşaportului este 245 lei. Acumularea veniturilor se efectuează numai din contul serviciilor urgente la aceste acte de identitate.

3. Suma totală încasată pe parcursul anilor 2006, 2007 şi la situaţia din 1 august 2008 pentru perfectarea şi eliberarea buletinelor de identitate şi paşapoartelor este următoarea.

4. Cu referire la prezentarea devizului de distribuire a sumelor încasate pentru serviciile de documentare Vă informăm, că în conformitate cu art.2, al. 4 al Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova Nr.274-XIII din 09.11.1994 „Pentru punerea în aplicare a Legii privind actele de identitate din Sistemul naţional de paşapoarte" implementarea şi dezvoltarea Sistemului naţional de paşapoarte şi respectiv a Registrului de stat al populaţiei este realizată exclusiv din contul mijloacelor extrabugetare. Mai mult, prin Hotărârea Guvernului nr. 625 din 22.05.2008 în sarcina ÎS CRIS „Registru" este pusă deţinerea resurselor informaţionale de stat de bază, registrelor de stat al transporturilor şi conducătorilor de vehicule, precum şi a Registrului resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, acţiuni care la fel sînt realizate exclusiv din contul întreprinderii. Astfel, veniturile obţinute de la serviciile prestate populaţiei sânt direcţionate spre asigurarea creării şi dezvoltării resurselor informaţionale de stat de bază, cum ar fi: Registrul de stat al populaţiei, Registrul de stat al unităţilor de drept, Sistemul naţional informaţional geografic şi altor sisteme informaţionale automatizate de importanţă statală. De asemenea, o parte din venit este distribuită spre asigurarea activităţii întreprinderii (reînnoirea şi modernizarea echipamentului şi utilajului, salarizarea angajaţilor, cheltuielile legate de eliberarea actelor de identitate categoriilor vulnerabile ale populaţiei ce se bucură de înlesniri, plata pentru serviciile comunale şi telecomunicaţionale, pază şi protecţie antiincendiară (oficiul central şi teritoriale), plata pentru locaţiunea încăperilor destinate subdiviziunilor teritoriale, precum şi dezvoltarea reţelei acestor oficii, reparaţii capitale şi curente etc).

Ţinem să menţionăm, că conform Hotărârii Guvernului nr. 1396 din 12.12.2007 „Cu privire la unele aspecte ce ţin repartizarea profitului net anual al întreprinderilor de stat şi al societăţilor pe acţiuni cu cota de participare a statului" 30 % din profitul net total obţinut de întreprindere este defalcat anual în bugetul de stat.

Viceministru

Oleg Rotaru

Ministerul Dezvoltării Informaţionale

Stimate Domnule Ministru,
În baza Legii cu privire la Regulamentul Parlamentului, vă adresez următoarea INTERPELARE:

În contextul serviciilor acordate de către Direcţia generală de documentare a populaţiei a Î.S. „Registru” de documentare a cetăţenilor Republicii Moldova cu buletine de identitate şi paşapoarte, solicit să fiu informat despre plăţile percepute la moment pentru eliberarea buletinelor de identitate şi paşapoarte; corelarea plăţilor percepute pentru eliberarea documentelor la care m-am referit cu sinecostul lor; suma totală încasată pe parcursul anilor 2006, 2007 şi 01.09.2008 şi prezentarea devizului de distribuire a sumelor încasate pentru serviciile de documentare pe compartimente ( cum sunt cheltuiţi banii încasaţi).

Informaţia solicitată, rog, să fie prezentată în termenii prevăzuţi de legislaţia în vigoare.

Mulţumesc, doamnă Preşedinte al şedinţei.

Adresez această interpelare doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova Zinaida Greceanîi. Interpelarea mea se referă la modul de achitare a cuantumului de energie electrică consumată în locurile de uz comun în localităţile din municipiul Chişinău. Este o problemă mai complexă şi, în momentul de faţă, necesită intervenţiile Guvernului.

Contrar Hotărîrii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, Compania care administrează reţelele electrice “Union Fenosa” percepe de la locuitorii municipiului Chişinău plata pentru energia electrică consumată pentru iluminarea scărilor şi funcţionarea ascensoarelor în dependenţă de suprafaţa apartamentului.

Cetăţenii care nu sînt de acord să achite energia electrică calculată în acest mod, sînt deconectaţi nelegitim de la energie, fapt ce contravine Regulamentului aprobat prin hotărîrea Guvernului menţionată. Acest Regulament prevede că: “dacă consumatorul nu achită energia electrică consumată pentru iluminarea scării şi funcţionarea ascensoarelor, atunci apartamentul acesta poate fi deconectat de la energia electrică doar în baza hotărîrii definitive a judecătoriei.” Compania “Union Fenosa” deconectează nelegitim apartamentele acestor consumatori, fără a se adresa în instanţele de judecată.

Acest fapt trezeşte numeroase nemulţumiri în rîndurile populaţiei. Luînd în considerare nenumăratele adresări din partea unor deputaţi către organele responsabile şi primirea unor răspunsuri superficiale şi lipsite de măsuri concrete pentru soluţionare, rog să interveniţi în vederea examinării şi soluţionării multor adresări din partea cetăţenilor. Rog răspunsul să îmi fie prezentat în plenul Parlamentului.

Mulţumesc.

Adresez interpelarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Situaţia atestată pe piaţa produselor alimentare devine tot mai alarmantă. Dublarea preţurilor la produsele alimentare de prima necesitate afectează dramatic peste
2/3 din populaţie. Pensionarii vor sărăci cumplit, alături de ei – pedagogii şi alte categorii de bugetari, care constituie 40 la sută din toţi angajaţii la muncă. Salariile cresc lent, iar leul se devalorizează. Aşa se întîmplă în statele afectate de război sau în ţările în care sistemul economic este ţinut sub controlul clanurilor afiliate puterii.

Datele statistice denotă că efectivul de bovine şi la finele anului 2007 era de două ori mai mic comparativ cu anul 2000, şi de peste 4 ori mai mic ca la începutul anilor 1990. O reducere şi mai drastică se atestă la efectivul de porcine, care în anul 2000 a coborît cu 24% mai puţin ca în anul 2006 şi de două ori mai puţin ca în anul 2000.

Potrivit comitetului CSI pentru statistică, în nici o ţară din CSI nu s-a atestat o asemenea reducere a efectivului de bovine şi porcine. Reducerea efectivului de animale are în prezent ca efect scumpirea cărnii şi a produselor din carne şi stimularea importurilor. Ca rezultat al insuficienţei cărnii pe piaţa internă, preţurile la carne la începutul anului 2008 s-au majorat în medie cu peste 45%.

În condiţiile situaţiei create cu producerea şi comercializarea cărnii, Guvernul continuă practica de restrucţionare a importurilor de carne, aplicînd limite cantitative în baza Hotărîrii Guvernului nr.113-63 din 29 noiembrie 2006. Deşi în mass-media a fost furnizată informaţia privind anularea limitelor cantitative la importul de carne pe piaţa autohtonă şi simplificarea procedurilor la importul de carne, precum şi transferarea Comisiei care eliberează autorizaţii de import de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la Ministerul Economiei şi Comerţului.

În contextul celor expuse, solicit prezentarea următoarei informaţii. Cîte autorizaţii pentru importul de carne au fost eliberate pe parcursul anilor 2005 pînă la momentul actual, care au fost agenţii economici titulari ai autorizaţiilor, cu specificarea fiecăruia în parte, şi loturile de marfă, cantităţile pentru care au obţinut autorizaţia şi cantităţile importate, precum şi preţurile de import?

Informaţia solicit să fie prezentată în scris, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Mulţumesc, doamnă Preşedinte.

Am două interpelări. Prima, către Guvernul Republicii Moldova. Recentele majorări de preţuri la produsele petroliere provoacă multe semne de întrebare atît în rîndul importatorilor, cît şi în rîndul consumatorilor. Potrivit calculelor specialiştilor, scumpirea petrolului a condus la creşterea preţurilor de import în medie cu 90 de dolari tona şi la majorarea preţului de comercializare a motorinei pe piaţa internă a republicii cu peste 8%.

Dacă luăm în calcul că motorina este un produs strategic pentru agricultura ţării, ar fi rezonabil ca Guvernul să dispună de careva măsuri de diminuare a impactului negativ la creşterea preţurilor la carburanţi. Şi ar fi pentru aşa sector important al economiei naţionale. La acest capitol se propune ca o soluţie pentru menţinerea preţurilor actuale la motorină ar fi reducerea taxei pe valoarea adăugată la importul de acest combustibil de la 20% la 10%, sau a accizelor la import, cum se face în multe alte ţări, care, pînă la urmă, conform calculelor noastre, nu va afecta semnificativ veniturile bugetului de stat, dar va permite în schimb prevenirea unor noi majorări de preţuri la combustibil şi va asigura o stabilitate pe piaţa petrolieră.

Îngrijorarea Guvernului de creşterea preţurilor însă se reduce doar la promisiunile de reluare a importului de petrol şi produse petroliere prin portul Giurgiuleşti, fapt ce va conduce la diminuarea preţurilor la acest produs strategic, după cum zice Guvernul. Voi reaminti că în cele 8 luni ce s-au scurs de la primul transport de produse petroliere prin intermediul Terminalului Giurgiuleşti s-a importat doar 1% din produsele petroliere consumate în republică.

Iar astăzi se constată, după materialele publicate în presă, potrivit specialiştilor, infrastructura actuală a Terminalului de la Giurgiuleşti permite doar transportarea şi depozitarea benzinei şi a motorinei. Astfel spus, calificativul de Terminal petrolier este doar pe hîrtie. După ce în septembrie 2007 la Terminal s-au adus 2–3 mii tone de benzină şi motorină, alte importuri de produse petroliere prin intermediul Terminalului nu s-au mai efectuat.

Atît autorităţile, cît şi reprezentanţii companiilor “Danome logistic” şi “Bimol treading” refuză să vorbească despre cauzele unei asemenea situaţii. Totuşi, pînă la urmă, se constată că petrolul şi păcura nu pot fi importate pe această cale. Deci, apare întrebarea: care este rolul Terminalului, cînd va fi construită rafinăria, care va avea drept scop principalul obiectiv securitatea energetică a ţării?

Cu atît mai mult că şi în urma vizitei Preşedintelui ţării în Azerbaidjan în presă s-a scris despre faptul că realizarea prevederilor Acordului de investiţii cu privire la Portul internaţional liber Giurgiuleşti este blocat de faptul că prin Terminal este, practic, imposibil de transportat petrolul. Potrivit opiniei specialiştilor, infrastructura actuală astăzi, mai bine zis şi obiectivul de bază construcţia rafinăriei, este sub o întrebare foarte serioasă. În această ordine de idei, solicit prezentarea informaţiei privind următoarele.

Realizarea angajamentelor investiţionale prevăzute în acordul de investiţii pe fiecare compartiment în parte. Care este situaţia reală cu Terminalul petrolier Giurgiuleşti şi rafinăria pentru realizarea angajamentelor, măsurile preconizate de Guvern. Care sînt măsurile întreprinse de Guvern în vederea redresării situaţiei de pe piaţa produselor petroliere, în contextul propunerilor invocate mai sus. Şi care sînt sumele şi în ce obiecte de construcţie a infrastructurii spre şi în Terminalul Giurgiuleşti au fost finanţate şi se preconizează a fi alocate pentru finalizarea portului şi Terminalului Giurgiuleşti din bugetul de stat.

A doua interpelare o am către Ministerul Economiei şi Comerţului, către domnul ministru al economiei şi comerţului Igor Dodon. Solicit prezentarea informaţiei cu privire la realizarea proiectului de construcţie a Centrului Comercial Agricol din Chişinău “Grădina Moldovei”, care, conform deciziei Guvernului, urma a fi dată în exploatare la finele anului 2007.

La 2 august 2006, cîştigător al concursului a fost desemnată Societatea cu Răspundere Limitată “Vostok”, contractul de arendă fiind semnat la 25 septembrie 2006. Conform contractului menţionat, Centrul Comercial Agricol “Grădina Moldovei” urma a fi edificat în termen de doi ani. Costul proiectului este de 10 milioane de dolari. Să nu uităm că este vorba de un teren de 10 hectare de pămînt, amplasat în centrul Chişinăului. Solicit informaţia, informaţia solicitată rog să reflecte realizarea proiectului investiţional conform caietului de sarcini, semnat cu Întreprinderea “Vostoc” – SRL. La ambele interpelări solicit informaţia prezentată în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Interpelarea mea este adresata Guvernului Republicii Moldova si Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor. Voi reaminti ca de la momentul adoptarii in Parlament a Acordului de investitii cu privire la Portul International Liber “Giurgiulesti”, din 2005 si pina la moment Guvernul a adoptat un sir de hotariri in contextul realizarii acestui acord.
Printre ultimele este si Hotarirea nr.581 din 24 mai 2007 cu privire la constructia liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti. Prin hotarirea nominalizata, liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti i se atribuie calificativul de obiect de importanta nationala, iar functiile de beneficiar al constructiei liniei de cale ferata se pun in sarcina Ministerului Transporturilor si Gospodariei Drumurilor.Potrivit aceleiasi hotariri, proprietarii de pamint din zona de constructie a tronsonului au fost obligati de Guvern sa-si vinda terenurile la preturi rezonabile. Iar cei care nu vor vrea sa vinda terenurile, vor suporta consecintele legislatiei in vigoare, conform declaratilor Prim-ministrului.
Din informatiile lansate in comunicatele de presa ale Presedintiei si ale Guvernului, lucrarile de constructie a liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti au fost lansate inca la 24 mai 2007, la festivitatea de deschidere a Portului “Giurgiulesti” de catre Presedintele Voronin, care a remarcat importanta strategica a acestui obiectiv, subliniind ca prin intermediul liniei de cale ferata Cahul–Giurgiulesti, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri, se va asigura interconexiunea dintre caile ferate si cele maritime in cadrul Portului “Giurgiulesti”.
Tot atunci Presedintele a chemat conducerea caii ferate, administratia raionului, agentii economici sa-si mobilizeze eforturile pentru a finaliza pina la finele anului 2008 constructia tronsonului feroviar Cahul–Giurgiulesti. Din aceleasi surse de informare, actualmente sint indeplinite circa 50% din lucrarile de terasament de constructii a scurgerilor de apa si montarea a 11 kilometri de cale ferata.
Procesul de realizare a proiectului este calificat drept foarte lent din cauza activitatii neeficiente a unor organe publice responsabile, in raport cu acest proiect. Costul proiectului este aproximativ de 850 de milioane de lei.
In contextul celor relatate, solicit Guvernului sa ma informeze referitor la urmatoarele aspecte:
1) Volumul lucrarilor de constructie a tronsonului de cale ferata Cahul–Giurgiulesti efectuate pina la moment.
2) Cine este antreprenorul lucrarilor de constructie a tronsonului si care a fost modalitatea de selectare a antreprenorilor.
3) Care este suma devizului de cheltuieli aprobata prin contractul de executare a lucrarilor, cu prezentarea copiei contractului.
4) Cite loturi de pamint din zona au fost procurate, in ce baza si la ce pret.
Raspunsul solicit sa fie prezentat in scris.
Va multumesc.