Alexandru Oleinic

Domnul Igor Dodon – prim-viceprim-ministru, ministrul economiei şi comerţului:
Mult stimate domnule Preşedinte,
Stimaţi deputaţi,
Onorat Parlament,
Voi începe cu prima informaţie vizavi de acea provocare majoră care a fost faţă de societatea ţării noastre, faţă de economie, economia Republicii Moldova în vara anului curent, bineînţeles, mă voi referi la inundaţii.
Mi-am structurat informaţia în două blocuri de bază, mă voi referi la înregistrările care au avut loc în prima parte a acestor calamităţi. Mă refer la sfîrşitul lunii iulie – începutul lunii august, după care voi veni cu detalii vizavi de evaluarea consecinţelor şi măsurile întreprinse de către Comisia naţională care a fost creată în frunte cu prim-viceprim-ministrul de către Guvern şi autorităţile publice centrale şi locale.
Viiturile care au venit asupra Republicii Moldova pe cele două rîuri, rîul Nistru şi Prut, au fost condiţionate de ploi masive în Ucraina. De fapt, în perioada 22 iulie – 27 iulie 2008 în Ucraina au căzut 3–4 norme lunare pe parcursul a 24 de ore.
Aceasta a provocat o viitură pe rîul Nistru, începînd cu Lvov, de 6600 metri cubi pe secundă. Pentru comparaţie, media anuală este de 253 de metri cubi pe secundă, este vorba de o viitură sau de creşterea nivelului apelor de 15 ori. Maxima înregistrată în perioada anterioară a fost doar în 1969 de 4 mii metri cubi pe secundă. Şi la Cernăuţi pe rîul Prut – 4 mii metri cubi pe secundă în comparaţie cu norma anuală, media anuală de 100 metri cubi pe secundă.
Aceste informaţii vizavi de riscul unei viituri au fost recepţionate de Republica Moldova în ziua de 23 iulie 2008. Imediat, în a doua jumătate a zilei de 23 iulie au fost informate, preîntîmpinate autorităţile publice locale şi cetăţenii care au fost supuşi riscului de a fi primii în faţa acestei viituri.
Vorbim de raionul Briceni şi raionul Ocniţa. Prima convocare în cadrul Guvernului a urmat pe data de 24, urmată de convocarea şedinţei Comisiei de stat pentru situaţii excepţionale, crearea unui staff pentru a face faţă acestei viituri în frunte cu prim-viceprim-ministrul şi cu toate instituţiile responsabile.
Ca soluţie de bază, ca prime acţiuni, prime pentru a preîntîmpina o catastrofă mai mare, au fost lansate două acţiuni prioritare.
Prima. Coordonarea profesională a evacuării apelor din lacurile de acumulare, deoarece comparativ cu viitura din 1969, pentru viitura din anul curent noi am fost mai bine pregătiţi, deoarece este vorba de două baraje care anterior, în 1969 nu erau. Este vorba de barajul de la Costeşti–Stînca de pe rîul Prut şi un baraj de pe rîul Nistru. Prioritar pentru prima etapă, la care ne-am concentrat, a fost evacuarea apelor din lacurile de acumulare pentru primirea viiturii maxime.
Şi a doua. Buna coordonare a activităţii tuturor autorităţilor publice centrale şi a autorităţilor publice locale. Primele acţiuni care au fost lansate, este vorba de evacuarea, preîntîmpinarea şi evacuarea persoanelor, gospodăriilor şi întărirea barajelor. Mă voi referi la aceste acţiuni în continuare. Este vorba de majorarea devărsărilor de la lacurile de acumulare. De fapt, majorările, devărsările au fost majorate esenţial.
Voi veni cu cîteva detalii în cîteva minute. Legătura permanentă cu colegii noştri din Ucraina şi din România pentru a coordona acţiunile de evacuare.
De fapt, pe parcursul acestei perioade am fost în legătură permanentă cu prim-viceprim-ministrul din Ucraina şi cu miniştrii ecologiei, finanţelor şi de externe din România, legătură permanentă 24 din 24 pentru coordonarea acţiunilor şi detaşarea specialiştilor din Guvern la barajele de pe Nistru şi Prut.
De fapt, a fost detaşat viceministrul economiei şi comerţului care a coordonat toate activităţile, nemijlocit în teritoriu. Pe parcursul acestor două săptămîni au fost înregistrate cîteva nivele maxime la care mă voi referi doar la cîteva dintre ele. Dacă va fi necesar, aş putea veni cu detalii, însă pentru comparaţie..
De exemplu, pe rîul Nistru, mai jos de Soroca, nivelul apelor la Hruşca a atins 9 metri, nivelul apelor în Nistru – 9 metri 10 centimetri maxima, comparativ cu 2 metri 88 care este media anuală.
Mai jos în aval de Dubăsari, la Bender – 10 metri 92 centimetri, comparativ cu 3 metri maximum media anuală. Pe rîul Prut, la Şereuţ este coada lacului de acumulare Costeşti – Stînca – 11 metri comparativ cu 1 metru 20 centimetri media anuală. Şi la Ungheni – 6 metri 70 centimetri nivelul rîului Prut, comparativ cu 1 metru 36 de centimetri media anuală. Aceste cifre ne denotă încă o dată că situaţia, de fapt, a fost foarte critică şi doar acţiunile bine coordonate ale autorităţilor publice centrale şi locale puteau preîntîmpina şi, în consecinţă, o să vedem că au preîntîmpinat catastrofe majore.
Deciziile de evacuare luate imediat în zilele de 25–26–27 iulie, de fapt, s-au referit la mai multe localităţi aflate pe malurile rîurilor Nistru şi Prut. Evacuare imediată la Vadul lui Vodă, este vorba de taberele de odihnă. Au fost evacuate 77 de tabere de odihnă, inclusiv 1 800 de copii în decurs de 36 de ore. Marea majoritate fiind sau transportaţi acasă, sau cazaţi în municipiul Chişinău în sectorul Ciocana şi peste 3 000 de persoane care se aflau la odihnă.
În total pe republică evacuări în această perioadă au fost în 13 raioane, în 51 de localităţi peste 7 800 de persoane. Implicaţi în toate aceste activităţi au fost 3 700 de angajaţi ai diferitelor servicii, ai diferitelor ministere şi peste 300 unităţi de tehnică specială. Au fost lansate mai multe activităţi de întărire a digurilor, de fapt, utilizaţi peste 50 000 de saci cu nisip în special pe rîul Nistru, pentru a întări digurile şi în special în aval de Bender, este vorba de Ştefan Vodă.
Imediat după înregistrarea primelor consecinţe, Guvernul a lansat un mesaj către cetăţenii Republicii Moldova şi agenţii economici, către comunitatea internaţională, a deschis un cont special la Ministerul Finanţelor, solicitînd ajutor pentru diminuarea consecinţelor acestor inundaţii. Pe parcursul perioadei august–septembrie au fost recepţionate ajutoare umanitare de la populaţie. Aş dori să menţionez, mult stimaţi deputaţi, că s-a manifestat o consolidare excepţională a populaţiei în Republica Moldova. Au reacţionat peste 3 500 de cetăţeni ai Republicii Moldova, care au venit cu colete, în total circa 70 de tone. Au reacţionat diferite ţări, diferite organisme financiare internaţionale. De fapt, printre primele ţări care au reacţionat au fost: Cehia, Rusia, Austria, Slovenia, Japonia, Republica Letonă, Estonia.
Toate detaliile vizavi de recepţionarea şi utilizarea acestor ajutoare umanitare sînt prezentate, dacă va fi necesar, pot să le prezint, de fapt sînt şi publice pe site-ul Guvernului.
Mijloace financiare acumulate pe parcursul acestei perioade pe contul special al Ministerului Finanţelor au fost acumulate 22 367 000 de lei, este informaţia la ziua de ieri, dintre care au fost utilizate pînă la această etapă 11,1 milioane pentru compensarea pierderilor în agricultură, circa 4 milioane la această etapă pentru procurarea caselor de locuit, soldul fiind de 11 400 000 de lei la ziua de astăzi.
Pe parcursul acestei perioade, imediat, la începutul lunii septembrie, au fost lansate unele activităţi de evaluare a consecinţelor inundaţiilor. Inundaţiile, consecinţele inundaţiilor au fost evaluate preventiv la suma de circa 120 milioane de dolari. Aceste rezultate, aceste consecinţe au fost structurate în trei capitole de bază. Este vorba de circa 65% case, vile, magazine, tabere de odihnă şi zone de odihnă. În total 450 de case, circa 460 de vile, peste 100 de tabere de odihnă, 20 la sută obiecte de infrastructură, inclusiv 78 kilometri de drumuri, reţele de apă şi canalizare, reţele şi instalaţii electrice, reţele şi instalaţii de gaz şi 15% pierderi în agricultură.
Din aceste 120 milioane de dolari este vorba de teren agricol a persoanelor fizice pe lîngă casă – circa 1 100 de hectare. Este vorba de teren al agenţilor economici şi gospodăriilor ţărăneşti – circa 3 400 hectare, dintre care 400 de hectare doar au fost inundate, mai mult de 30 la sută, păşuni, teren recoltat şi circa 150 de hectare fond silvic.
De asemenea, aş dori să menţionez că, pe parcursul primei săptămîni a lunii august, această procedură a durat pînă la mijlocul lunii septembrie şi mai continuă pe unele capitole, a avut loc repartizarea acestor ajutoare şi acţiunile primordiale ale Guvernului de lichidare a consecinţelor. De fapt, dacă să totalizăm toate aceste acţiuni, ele au fost orientate pe 4 abordări de bază.
Prima. Este vorba de acordarea ajutorului umanitar, a ajutorului necesar persoanelor fizice. Începînd cu sfîrşitul lunii iulie şi pînă în luna septembrie, a fost acordat ajutor la 1 300 de familii, peste 2 800 de persoane, fiind repartizate circa 30 tone de ajutor umanitar. Este vorba de peste 1 500 de colete, care au fost repartizate în primele 2–3 săptămîni. Repartizarea pe raioane, pe persoane fizice cu toate confirmările sînt prezente pe site-ul Guvernului şi pot fi prezentate cu toate detaliile mult stimaţilor deputaţi.
A doua abordare extrem de importantă sînt compensările în sectorul agricol. Am reieşit din următoarele calcule, în primul rînd, ne-am pus ca scop să compensăm acele pierderi care au fost în agricultură, în special pentru persoanele fizice şi este vorba de loturile de pe lîngă casă.
Inventarierea, efectuată de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu specialiştii autorităţilor publice locale, ne-a scos în evidenţă 1 135 de hectare de terenuri agricole de pe lîngă casă. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu experţii au venit cu propunerea ca la hectar, ţinînd cont de pierderile sau posibilele încasări de circa 5 600 de lei la hectar, să fie asigurate aceste compensări de 5 600.
Noi, în cadrul Comisiei naţionale pentru evaluarea şi lichidarea consecinţelor acestor inundaţii, am luat decizia să majorăm suma de la 5 600 de lei la hectar la 10 000 de lei pentru un hectar. Aceste sume au fost alocate şi, la această etapă, putem confirma că sîntem la momentul repartizării a 99% din această sumă. Au beneficiat peste 6033 de familii din 6150 ce urmează să beneficieze.
De fapt, au mai rămas circa 60 de familii care, la moment, deşi banii au fost alocaţi, sînt deja pe conturile respective ale Băncii de Economii, încă nu s-au apropiat să ridice aceste mijloace băneşti. Însă 99 la sută de compensaţii pentru agricultură deja au fost repartizate, deja au fost primite.
A treia abordare la care ne-am axat pe parcursul lichidării consecinţelor şi eu o consider una dintre cele mai importante este asigurarea cu spaţiu locativ a celor sinistraţi care şi-au pierdut locuinţa. Rezultatele inventarierii la această etapă sînt următoarele. În total pe ţară au fost deteriorate de către inundaţii 450 de case, dintre care necesită reparaţie 206, nu pot fi reparate sau sînt demolate complet 244 de case. Din start, Comisia naţională pentru evaluarea consecinţelor inundaţiilor a examinat, a abordat două posibile scenarii de rezolvare a acestei probleme. Un scenariu care a fost pus în discuţie a fost construirea caselor din nou. Aş dori să menţionez că pentru aceasta în termeni foarte operativi au fost determinate loturile, au fost efectuate primele cercetări, fiind disponibilă lansarea imediată a construcţiei. Şi a doua abordare – procurarea acestor case în aceste sate, în aceste localităţi sau în alte localităţi.
Aş dori să menţionez că, conform opiniei expuse în cadrul Guvernului, a doua modalitate, al doilea scenariu s-a dovedit a fi mai preferabil. Şi cred că mult stimaţii deputaţi sînt de acord cu aceasta. Deoarece construirea unei case necesită mai multe investiţii, valoarea de recuperare a acestor investiţii, dacă e să comparăm o casă ce poate fi vîndută în această localitate, fiind mult-mult mai mare. De aceea ne-am pus ca scop să propunem procurarea caselor.
Dacă e să vorbim în structură, din aceste 244 de case necesare, în raionul Briceni cel mai mult afectat – 200 de case, raionul în Ştefan Vodă – 32 de case şi în rest: Rîşcani, Rezina, Şoldăneşti – 2–3–5–6 case maximum. La această etapă, la situaţia din 24 septembrie, sîntem cu următoarele informaţii. Au fost procurate total cu toate actele în regulă 151 de case, au fost finalizate negocierile, semnate contractele şi urmează a fi înregistrate în oficiile cadastrale 50 de case, rămîn a fi semnate, fiind depistaţi deja atît sinistratul, cît şi vînzătorul, suplimentar 43 de case.
Sarcina pusă în faţa colegilor din Guvern este ca pînă la sfîrşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie toţi sinistraţii, fiecare sinistrat care şi-a pierdut casa de locuit să fie asigurat cu casă de locuit fie în localitatea respectivă, fie în orişicare altă localitate de pe teritoriul Republicii Moldova, unde acest sinistrat este gata să fie amplasat. Aş dori să menţionez că acest obiectiv, în opinia Comisiei naţionale, va fi atins, sperăm, pînă la mijlocul lunii octombrie.
Bineînţeles, una din întrebări care va urma: care a fost procedura şi ce mijloace au fost utilizate pentru procurarea acestor case? În apelul lansat către comunitatea locală şi comunitatea internaţională a fost şi mesajul de a veni cu un suport în rezolvarea problemei cu locuinţele. De fapt, la această etapă circa 60 de agenţi economici, lista este prezentă, este publică, poate fi prezentată, au venit cu propunerea benevolă de a procura o casă–două case, sînt cazuri şi 5–6–10 case pentru sinistraţii din Republica Moldova. Pînă la această etapă, aceşti 60 de agenţi economici au asigurat procurarea acelor 151 de case la care m-am referit. Restul caselor necesare, este vorba de 50 şi încă suplimentar 43 de case, vor fi procurate din contul mijloacelor acumulate pe contul special deschis la Ministerul Finanţelor.
Şi în cadrul aceleiaşi probleme – reparaţia caselor. După cum am menţionat, circa 206 case, conform deciziilor comisiilor create pentru fiecare localitate în parte, împreună cu primarul, împreună cu preşedintele raionului – 206 case urmează să fie reparate. Pentru a asigura reparaţia acestor case, în cadrul Comisiei naţionale am luat decizia de a repartiza pentru fiecare casă cîte o tonă de ciment, cîte 1,5 metri cubi de cherestea, suplimentar: vopsea şi alte materiale de construcţie. Pentru toate aceste 206 case, pînă la situaţia sau la data de astăzi, la momentul de faţă, toate aceste materiale de construcţie au fost repartizate. Suplimentar, dacă există cazuri cînd se necesită mai multe materiale de construcţie, toate serviciile Guvernului, inclusiv Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Agenţia privind Ajutoarele Umanitare este disponibilă să meargă suplimentar cu repartizarea materialelor de construcţie necesare pentru reparaţii.
Şi a patra abordare, dacă e să vorbim de lichidarea consecinţelor inundaţiilor. Mă voi referi, bineînţeles, la infrastructură. După cum am menţionat, în diferite localităţi a avut de suferit infrastructura, în special: drumurile, apa şi canalizarea, reţelele de gaze, apeductele, reţelele electrice. Pe parcursul primelor două săptămîni, după începerea scăderii apelor, practic, gazificarea şi reţelele electrice au fost asigurate, au fost restabilite.
Au fost restabilite parţial din contul întreprinderilor care sînt în acest sector, parţial din fondurile mijloacelor speciale. De asemenea, aş dori să menţionez că pînă în momentul de faţă au fost curăţate şi dezinfectate 394 de sonde. În afară de aceasta, au fost deja curăţate şi dezinfectate 600 de fîntîni de mină, aşa-numitele inundate şi peste 6 800 de fîntîni neinundate. Acest obiectiv, al patrulea, pe care noi ni l-am pus ca sarcină infrastructura, de fapt, a fost asigurat. Şi ultimele activităţi în acest sens sînt pe parcursul săptămînii curente şi al săptămînii viitoare.
Pentru a finaliza informaţia, aş dori să mă refer încă la un aspect, un aspect, în opinia mea, important, pe parcursul primei săptămîni, imediat ce au fost înregistrate aceste rezultate, aceste creşteri ale debitelor şi revărsărilor de ape, personal m-am adresat cu cîteva adresări oficiale către aşa-numitele autorităţi din partea stîngă a Nistrului. Am făcut două apeluri în scris, pe care le am, pe data de 26 iulie şi 30 iulie, unde am propus autorităţilor din partea stîngă a Nistrului să avem o coordonare comună a activităţilor şi, dacă este necesar, fiind dispuşi să mergem cu ajutor.
Deoarece, fiind personal în monitorizare şi pe răul Nistru, şi pe rîul Prut, în special pe rîul Nistru, era evident că pe partea dreaptă a Nistrului se lucra şi se lucra foarte activ, pe partea stîngă a Nistrului, în special în aval de la Dubăsari, ştiţi, situaţia, practic, Benderul, Tiraspolul au fost inundate parţial. Am venit cu propuneri să acordăm ajutor. Din păcate, nu am primit răspuns.
În luna august am venit cu trei apeluri suplimentare, deoarece Republica Moldova a început să primească ajutoare umanitare şi am venit cu trei apeluri oficiale către autorităţile din partea stîngă a Nistrului pentru a asigura repartizarea acestor ajutoare umanitare, inclusiv pentru sinistraţii din partea stîngă a Nistrului. Din păcate, ţin să menţionez că, pînă la această etapă, răspuns nu a parvenit.
Mult stimaţi deputaţi,
Evident, au sunat şi vor suna diferite opinii vizavi de activitatea Guvernului, activitatea autorităţilor pe parcursul acestor calamităţi, pe parcursul lichidării consecinţelor acestor calamităţi în lunile august şi septembrie, însă sînt ferm convins, fiind implicat direct, nemijlocit, 24 din 24 pe parcursul acestei perioade, s-a făcut maximum posibil, maximum posibil pentru a preîntîmpina jertfe omeneşti, maximum posibil pentru a diminua pierderile atît ale gospodăriilor, cît şi din activitatea economică, agricultură şi din alte activităţi.
Sînt ferm convins că această experienţă, care... De fapt, Republica Moldova, autorităţile moldoveneşti, la această etapă, nu dispuneau... sînt ferm convins că o experienţă acumulată bună ne face şi ne-a făcut să consolidăm mai bine împreună cu societatea civilă. Şi sperăm foarte mult ca această experienţă pe care am acumulat-o eu personal, colegii mei din Guvern nu va fi necesar să fie utilizată pentru următorii zeci şi sute de ani.
Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule prim-viceprim-ministru,
Într-adevăr, în continuare la întrebarea domnului Diacov, se creează aşa o impresie, că statul la tot ce se întîmplă astăzi şi ce nu se acordă chiar la mărirea lefilor pentru profesori. Unicul argument este că foarte mult ne-au afectat calamităţile care sînt, într-adevăr, foarte mult. Dar era cel mai bine ca dumneavoastră acum, în primă şedinţă, să veniţi cu nişte modificări ale bugetul şi într-adevăr să vedem sumele care sînt din partea statului îndreptate la lichidarea acestor consecinţe. Eu care întrebare?
Domnule prim-viceprim-ministru,
Dumneavoastră într-adevăr aţi fost preşedintele Comisiei pentru lichidarea consecinţelor şi experienţa pe care am căpătat-o noi în urma acestor evenimente nu este cea mai dorită. Dar spuneţi-mi, vă rog, dacă s-a putut totuşi de evitat unele consecinţe, luînd în consideraţie luarea deciziilor mai operative.
Eu mă refer la partea tehnică a Hidrocentralei de la Costeşti, fiindcă într-adevăr la Belgorod-Dnestrovsc noi nu am putut, la Dnestrovsc nu am putut influenţa, fiindcă acolo partea ucraineană îşi ducea responsabilitatea şi la noi permanent coordonările cu dînşii erau cam dificile. Dar ce ţine de Costeşti, fiindcă se vehiculează multe, multe zvonuri.
Vreau ca dumneavoastră, ca preşedinte al comisiei, anume la acest compartiment să spuneţi cît de posibil a fost ca noi să evităm aceste consecinţe atît de grave.
Vă mulţumesc.

Domnul Igor Dodon:
După cum am menţionat, în opinia mea personală, în opinia colegilor, în opinia specialiştilor s-a făcut maximum posibil. Însă în ceea ce ţine de Costeşti – Stînca, după cum am menţionat, nivelul apelor în Şirăuţi, este coada lacului de acumulare la Costeşti – Stînca, s-a ridicat la 11,64 m comparativ cu 1,20 media anuală. Evacuarea normală obişnuită a apelor de la Costeşti – Stînca, de la hidrocentrală, în cazul cînd sînt incluse toate patru generatoare pentru energia electrică, este 150 m3 pe secundă.
Imediat după ce am primit informaţia despre viitură, împreună cu ministrul medului din România personal la legătură telefonică am luat decizia în seara zilei de 26 să majorăm evacuările apei de la Costeşti–Stînca pînă la 500 m3 pe secundă. Mai tîrziu, evacuările maxime de la această hidrocentrală au ajuns la 1300 m3 pe secundă. 1300 m3 nivelul apelor în amonte, adică nemijlocit în lac ajungînd la 98,6 m. Critic fiind de 99,2 m.
Întrebarea este foarte bună din punct de vedere tehnic. Dacă majoram cu 1300 imediat, de exemplu, ajungea la 1300 în prima zi. Aceasta avea să fie o catastrofă pentru toate satele, localităţile în amonte, adică în jos de la Costeşti–Stînca. Noi am efectuat toate calculele împreună cu colegii din România. Ce se întîmpla dacă făceam brusc de la 150 nu la 400–500, dar la 1200–1300. Practic, este vorba de 25 de localităţi din raioanele Rîşcani, Făleşti, Ungheni, ele puteau fi sub apă.
Şi de fapt, dacă vă aduceţi aminte în acea perioadă, chiar inclusiv de unii deputaţi era lansat mesajul: de ce noi totuşi luăm decizia de evacuare a oamenilor din sat? Care mai tîrziu aceste sate nu au fost inundate complet. Anume din aceste considerente. Pentru că dacă se ajungea la situaţia de majorare şi decizia a fost luată pe data de 28 seara la orele 22.30 că posibila majorare, pentru că veneau unele prognoze de majorare nu 4000 m3 pe secundă de la Cernăuţi pe Prut, dar de 6000 m3 pe secundă.
Dacă veneau 6000 de m3 diferenţa de 2000 mergea toată pe deasupra barajului de la Costeşti–Stînca, baraj care este calculat şi pentru 10 000 m3 pe secundă. Însă 2000 pe deasupra, practic, toate satele, inclusiv Ungheniul, unde a rămas de asupra barajului, deasupra barajelor create din saci doar 20 cm, practic, jumătate din Ungheni era inundat.
De aceea, în opinia specialiştilor, deciziile au fost maximum corecte. Şi mai este încă un element extrem de important pe care l-am cunoscut pe parcursul acestei activităţi, atît la barajul Costeşti–Stînca, cît şi Novodnestrovsc, cît şi Dubăsari, toate deciziile se iau în consens cu Ucraina sau cu România. Noi am insistat la o anumită perioadă de majorare, însă, în urma discuţiilor, am ajuns la consensul că mergem 400, 700, 1000, 1500 m3 pe secundă. Ceea ce ne-a permis să avem o situaţie relativ bună, cunoaşteţi, practic, localităţi multe inundate mai jos de Costeşti–Stînca nu au fost anume datorită acestei coordonări ale activităţii.
În ceea ce ţine de... probabil va suna şi o astfel de întrebare. În ceea ce ţine de coordonarea sau evacuarea apelor de la Dubăsari. Evacuarea a început încă în ziua de 25 iulie pentru a primi viitura de la Dnestrovsc. Apropo, Novodnestrovsc a efectuat evacuarea apelor în mărime de circa 4000 m3 pe secundă, de obicei sînt 2500 m3 pe secundă. Bineînţeles, că această viitură urma să vină la Dubăsari.
Cu patru, cinci zile pînă a veni această viitură noi am început evacuarea de la Dubăsari. Evacuarea de la Dubăsari şi din nou întrebare: dacă evacuam mai repede, poate la Ştefan Vodă nu era problema ceea care a fost, noi o cunoaştem. În Purcari, în Răscăieţi, personal eu am fost în aceste localităţi, în Talmaz. Nu, dacă evacuam brusc de la Dubăsari... media este de 250 m3 pe secundă, dacă evacuam acele 2 600, la care am ajuns noi mai tîrziu brusc, atunci în Vadul lui Vodă era afectată nu doar zona de odihnă. Şi, practic, digurile din Dubăsari, este vorba de satele Ustia, este vorba de localităţile şi de partea stîngă a Nistrului, care au stat şi împreună cu preşedintele raionului au stat de veghe 24 din 24, aceste diguri nu puteau să reziste. De aceea, deciziile au fost maximum corecte.
Bineînţeles, orice decizie poate fi luată după o analiză şi mai bună. Însă la acea etapă, şi eu ferm afirm încă o dată, la acea etapă şi la această etapă, făcînd o analiză a deciziilor luate, deciziile au fost maximum corecte, inclusiv din punct de vedere tehnic.