Alexandru Oleinic

Domnul Leonid Talmaci – Guvernatorul Băncii Naţionale:
Mulţumesc.
Stimate domnule Preşedinte,
Stimate doamne şi domnilor deputaţi,
Politica valutară şi monetară, aprobată de către Banca Naţională a Moldovei pentru anul 2008, a fost îndreptată spre îndeplinirea obiectivului său fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. În acest scop, s-a planificat ca nivelul inflaţiei sau indicele preţului de consum să nu depăşească 10 la sută către finele anului.
Prima. Cu privire la nivelul inflaţiei. În perioada ianuarie–august 2008 indicele preţurilor de consum s-a majorat cu 6 la sută. În evoluţia indicilor preţului de consum în perioada ianuarie–august 2008 s-au evidenţiat două etape:
a) pînă la finele lunii mai 2008 indicele inflaţiei s-a majorat rapid şi a atins nivelul de 7,4 la sută de la începutul anului şi de 16,9 la sută faţă de luna similară a anului 2007.
Creşterea preţurilor în această perioadă a fost determinată de scumpirea semnificativă a produselor alimentare, în special la carne şi preparatele din carne, orez, produsele de panificaţie, uleiul vegetal, care s-a produs ca urmare a consecinţelor secundare a condiţiilor climaterice nefavorabile din anul 2007 în Republica Moldova şi în regiune. De asemenea, a contribuit majorarea tarifelor la servicii, condiţionată în mare parte de creşterea preţurilor mondiale la resursele energetice;
b) deflaţia de 2,0 la sută înregistrată în lunile iunie–iulie şi creşterea moderată a indicatorului inflaţiei de doar 0,7 la sută în luna august 2008 a condiţionat reducerea inflaţiei de la începutul anului pînă la 6 la sută şi a inflaţiei anuale pînă la 11,7 la sută.
În rezultatul aplicării unor măsuri comune de către Banca Naţională şi Guvernul Republicii Moldova, anume înăsprirea politicii monetare şi a politicii bugetar-fiscale, asigurarea activităţii pieţei bazate pe principiile concurenţei libere, a devenit posibilă consemnarea deflaţiei pe parcursul lunilor iunie–iulie şi intersarea trendului inflaţiei anuale.
Evoluţia indicatorului inflaţiei pe parcursul ultimelor luni demonstrează corectitudinea politicilor în domeniu, aprobate şi promovate de autorităţile Republicii Moldova, precum şi faptul readucerii treptate a inflaţiei în limitele programate.
Doi. Evoluţia ratei de schimb. De la începutul anului şi pînă la 3 septembrie 2008, cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA s-a apreciat cu 14,7 la sută, de la 11,3 pînă la 9,65 lei moldoveneşti pentru 1 dolar SUA, în urma majorării volumului lichidităţii în valută străină pe piaţa valutară internă pe fundalul persistenţei fluxurilor semnificative de valută în ţară.
De menţionat că, luînd în consideraţie ponderea semnificativă a dolarului SUA pe piaţa valutară internă a Republicii Moldova şi anume ponderea mai mult decît 68 la sută, cursul de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA se determină în baza tranzacţiilor de cumpărare–vînzare a dolarilor SUA pe piaţa interbancară şi intrabancară. Concomitent, cursul oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute străine, inclusiv faţă de euro, se determină prin cros cursul faţă de dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională.
Astfel, evoluţia cursului de schimb oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute străine este influenţat atît de evoluţia cursului de schimb oficial al leului faţă de dolarul SUA, cît şi de evoluţia cursului de schimb al altor valute faţă de dolarul SUA pe pieţele internaţionale.
Cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de euro s-a apreciat cu 15,9 la sută, de la 16,6 pînă la 13,9 lei pentru 1 euro la situaţia din 03.09.08. Aprecierea mai pronunţată a leului faţă de euro în lunile iulie–august a avut loc ca urmare a aprecierii în această perioadă a dolarului SUA faţă de euro pe piaţa financiară internaţională.
Actualmente, Republica Moldova menţine regimul valutar flotant, fapt ce presupune efectuarea unor intervenţii pe piaţa valutară doar pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului valutar, cursul de schimb fiind determinat de cererea şi oferta de valută pe piaţa valutară internă.
În condiţiile unor intrări semnificative de capital de peste hotare, care nu pot fi absorbite totalmente prin intervenţiile Băncii Naţionale, pe piaţa valutară are loc o apreciere a monedei naţionale. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2008 s-au înregistrat următoarele intrări de capital, care au avut un impact semnificativ asupra pieţei valutare a Republicii Moldova şi au condus la aprecierea leului.
Prima. Majorarea în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a ofertei nete de valută străină de la persoanele fizice cu 67 la sută sau cu 2/3 pînă la 1,2 miliarde de dolari, aceasta numai în jumătate de an. Doi. Sporirea cu 25 la sută în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a fluxului net de credite externe private, granturi şi asistenţă tehnică pînă la 130 milioane dolari SUA. Trei. Creşterea cu 240% în primele 6 luni ale anului 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 a fluxului net de investiţii străine şi de credite contractate de la persoanele afiliate.
În prezent nu sînt identificate careva fluxuri speculative de valută semnificative, ponderea nerezidenţilor fiind de circa 8 la sută, cifră, practic, constantă pe o perioadă destul de îndelungată. Concomitent, Banca Naţională a Moldovei permanent monitorizează aceste fluxuri şi, conform Legii nr.62 din 21 martie 2008privind reglementarea valutară, care va intra în vigoare începînd cu 18 ianuarie 2009, din această dată Banca Naţională va putea aplica şi lua măsuri de salvgardare în cazul în care circulaţia capitalului din Republica Moldova cauzează sau poate cauza dificultăţi serioase în promovarea politicii monetare şi/ sau valutare.
În condiţiile unui aflux semnificativ de valută, Banca Naţională a efectuat intervenţii mai masive pe piaţa valutară a Republicii Moldova, în special în lunile iulie şi august, cînd a fost înregistrată o încetinire a ritmului de creştere a inflaţiei. Astfel, de la începutul anului, Banca Naţională a procurat 320 milioane de dolari SUA faţă de 184 milioane în perioada respectivă a anului trecut.
Aprecierea monedelor naţionale reprezintă un fenomen global cu care s-au confruntat mai multe ţări din regiune. Astfel, începînd cu anul 2000, coroana cehă s-a apreciat faţă de dolarul SUA cu 52,1 la sută, coroana slovacă – cu 49,6, zlota poloneză – cu 43,5, litul lituanian – cu 39,3. În perioada respectivă, leul moldovenesc s-a apreciat numai cu 17,5 la sută. Concomitent, este de menţionat că aprecierea monedei naţionale nu este un factor distructiv din următoarele considerente.
În primul rînd, conform estimărilor, ponderea mărfurilor importate: materie primă, resursele energetice, părţi componente etc. constituie circa 80 la sută din mărfurile exportate. Astfel, aprecierea leului nu afectează semnificativ exportatorii din Republica Moldova. Cu alte cuvinte, este imposibil să faci export fără părţi componente de import. Şi importul este ponderea, eu am numit-o: este circa 80 la sută.
Aprecierea monedei naţionale contribuie la încetinirea ritmului de creştere a preţurilor la resursele energetice importate, fapt care are un impact benefic asupra temperării ritmurilor de creştere a inflaţiei. Pot fi menţionaţi şi alţi factori pozitivi aferenţi aprecierii monedei naţionale, cum ar fi ieftinirea preţurilor la importul de utilaje, tehnologii, creşterea nivelului general de trai al populaţiei.
La situaţia din 24.09.08, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale au constituit 1,78 miliarde de dolari SUA, acoperire a circa patru luni de import, majorîndu-se cu 452 de milioane de dolari faţă de finele anului 2007, cînd erau 1,3 miliarde de dolari şi cu 1,56 miliarde de dolari faţă de finele anului 2000 erau de 223 de milioane de dolari.
Începînd cu 4 septembrie 2008, cursul oficial de schimb al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi-a inversat trendul, depreciindu-se cu 7,7 la sută de la 9,65 la 3,0908 pînă la 10,39 lei moldoveneşti pentru 1 dolar SUA la 24.09.08. Această depreciere a fost condiţionată de cererea sporită de valută străină din partea unor importatori principali de resurse energetice, amplificată de aşteptările apărute ca urmare a evoluţiei crizei financiare internaţionale.
În acest context, începînd cu 19 septembrie 2008, Banca Naţională a intervenit prompt pe piaţa valutară, vînzînd 37,1 milioane de dolari SUA. Cursul de schimb la casa de schimb valutară al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA a fost mai volatil dat fiind ponderea semnificativă a pieţei valutare în numerar în rulajul total al pieţei valutare interne, circa 25 la sută din rulajul total.
Piaţa creditelor şi a depozitelor. Soldul creditelor acordate de băncile comerciale în perioada ianuarie–august 2008 s-a majorat cu 3,5 miliarde de lei sau cu 16,7 la sută şi a atins cifra de 24,4 miliarde de lei. Creditele în monedă naţională s-au majorat cu 3,1 miliarde, 26,1 la sută creşterea. Iar creditele în valută străină – cu 415 milioane, creşterea – cu 4,6 la sută.
Sistemul bancar. La situaţia din 31 august 2008, pe teritoriul Republicii Moldova funcţionau 16 bănci pe acţiuni autorizate de Banca Naţională, dintre care trei sucursale ale băncilor străine. În primele opt luni ale anului 2008, sistemul bancar s-a consolidat în continuare, înregistrînd o dinamică ascendentă, activele totale ale sistemului bancar au constituit 37,7 miliarde de lei, în creştere de la începutul anului cu 5,7 miliarde lei, sau 17,9 la sută.
Iar capitalul total alcătuieşte 6,3 miliarde de lei, majorîndu-se cu 1,1 sau cu 20,1 la sută faţă de sfîrîitul anului trecut. Evoluţia indicatorului inflaţiei pe parcursul ultimelor luni demonstrează corectitudinea politicilor în domeniu, care au permis inversarea trendului inflaţiei în condiţiile existenţei unor presiuni inflaţioniste externe şi interne pronunţate. Analiza factorilor care au influenţat majorarea preţurilor de consum pe parcursul ultimului an, precum şi a evoluţiei eventuale a acestor şi altor factori pentru perioada ce urmează permit de a prognoza o micşorare în continuare a indicatorului inflaţiei anuale, cu readucerea lui treptată la limitele programate.
În aceste condiţii, Banca Naţională consideră că perioada actuală de înăsprire a politicii monetare s-a finisat şi pot fi examinate măsurile care ar facilita accesul la resursele creditare. Este necesar de menţionat că deprecierea leului moldovenesc faţă de dolarul SUA şi euro, care s-a înregistrat pe parcursul ultimii săptămîni, nu a avut la bază careva factori obiectivi, ci, în opinia noastră, au fost cauzate de tentativele extrapolării consecinţelor crizei financiare internaţionale pe piaţa din Republica Moldova. La momentul actual însă nu există careva pericol că consecinţele crizei vor fi resimţite pe intern, dat fiind faptul că sistemul bancar dispune de destule resurse pentru a-şi onora obligaţiunile sale şi extinderea în continuare a operaţiunilor de creditare.
La rîndul său, Banca Naţională dispune de rezerve valutare suficiente pentru a atenua fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb. În încheiere, doresc să vă aduc la cunoştinţă că astăzi Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a aprobat hotărîrea de a micşora rata de bază cu 1,5 puncte procentuale şi norma rezervelor obligatorii la fel cu 1,5 puncte. Aceste hotărîri demonstrează încrederea Consiliului de administraţie în evoluţia pozitivă în continuare a indicatorilor stabiliţăţii macroeconomice.
Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Alexandru Oleinic:
Mulţumesc, domnule Preşedinte.
Domnule Preşedinte,
În primul rînd, o rugăminte faţă de dumneavoastră, ce ţine de limitarea timpului în examinarea unor probleme atît de importante. Noi toţi înţelegem că posibilitatea Fracţiunii majoritare de a chema unii responsabili din partea Guvernului şi de a le pune întrebări sînt mai multe, sînt şi mai mari. De aceea, eu cred că este o nedreptate faţă de colegii din opoziţie anume cînd dumneavoastră... vine şi propunerea din partea Fracţiunii majoritare, şi votarea o faceţi tot cu dumnealor. Pînă la urmă, e o practică cam lungă, dar ar fi bine ca noi să o limităm măcar în sesiunea aceasta.

Domnul Marian Lupu:
Stimaţi colegi,
Foarte scurt. Prima întrebare a durat o oră. A doua întrebare eu am propus să fie o oră. În genere, am consumat-o timp de 50 sau 52 de minute. Deci eu nu am simţit nici un fel de …

Domnul Alexandru Oleinic:
Taman de aceasta, domnule Preşedinte, ca regulă.

Domnul Marian Lupu:
Continuăm.

Domnul Alexandru Oleinic:
Da, la noi aşa se întîmplă.

Domnul Marian Lupu:
Vă rog.

Domnul Alexandru Oleinic:
Domnule Guvernator,
O întrebare dumneavoastră. Totuşi politica agresivă a Băncii Naţionale pe piaţa financiară şi intervenţia slabă pe piaţa valutară a creat o situaţie cînd dobînda speculativă a crescut de la 5–10% în 2006, aproape pînă la 40% în 2008. Astfel, leul a devenit cea mai întrebată marfă pe piaţă, iar investiţia la el aduce deja peste 40% venit anual, ceea ce este chiar şi mai mare decît activitatea speculativă pe piaţa de imobil.
Într-adevăr, dorinţa de a stopa acest proces şi, în special, creşterea preţului a obligat Banca Naţională să întreprindă împreună cu Guvernul mai multe acţiuni, aşa cum ar fi sterilizarea masei monetare, creşterea rezervelor obligatorii a băncilor comerciale, impunerea agenţilor economici de procurare a post terminalelor, transferarea conturilor trezorăriei la Banca Naţională. Dumneavoastră tot timpul spuneţi că nu puteţi impune economia naţională ca să lucreze. Dar totuşi acest rezultat este, pînă la urmă, noi luptăm cu inflaţia care provoacă şi mai mare inflaţie.
Eu aş vrea să vă întreb: toate aceste intervenţii efectuate din partea Băncii Naţionale au scumpit esenţial costul banilor pentru mediul de afaceri, ceea ce a provocat creşterea preţului la producţia autohtonă, care, pînă la urmă, a micşorat şi competitivitatea lor pe pieţele tradiţionale. Chiar şi ca exemplu noi putem să luăm producerea vinicolă, care acum mai mult de 50% din agenţii economici sînt în stadiu de faliment, plini de credite. Lipsa de bani pentru a procura materia primă, struguri de la agenţii din agricultură. Ce se va întîmpla în economia naţională în timpul apropiat? Ce prognoză are Banca Naţională anume în accesul agenţilor economici la creditele aşa mai accesibile pe care dumneavoastră le-aţi menţionat. Ce ne aşteaptă pe noi astăzi în economia naţională?
Vă mulţumesc.

Domnul Leonid Talmaci:
Da, vă mulţumesc, domnule deputat.
Eu deja am menţionat şi am arătat că a avut loc o creştere semnificativă. Încă o dată pot să mai repet, dacă este necesar, cifrele. Volumul de credite, luînd în consideraţie că Banca Naţională a aplicat, cum aţi spus dumneavoastră, măsuri agresive. De fapt, noi le-am aplicat pe acele care le cere legea, numai pe care le cere legea le-am aplicat. Şi aceasta cere de la noi legea şi trebuie să o facem. Iată, eu încă o dată repet această creştere care a fost la începutul anului.
Da, într-adevăr, noi am limitat posibilitatea băncii de a credita, de a acorda credite, dar însăşi inflaţia încă înaltă vorbeşte despre faptul că există masă monetară în surplus. Dar astăzi noi am spus că am făcut primul pas, primul pas l-am făcut şi am diminuat. Vom vedea ce se va întîmpla, care va fi rata inflaţiei pe luna septembrie. Eu cred că ea va fi destul de joasă, luînd în consideraţie măsurile care le-am aplicat şi noi şi Guvernul.
Guvernul, de exemplu, dumneavoastră nu aţi numit astăzi, dar Guvernul, de exemplu, menţine deficitul bugetului zero. Acesta este un lucru tot foarte important. Nu aş spune că s-au micşorat încasările. Totul este relativ, dar inflaţie există încă. Aceasta de acum vorbeşte despre faptul că este surplus de masă monetară. Şi accesul, eu cred, în a doua jumate a lunii octombrie... eu cred că noi iarăşi îl vom diminua. Şi iată aşa pînă la sfîrşitul anului. treptat, pînă vom readuce la acel nivel care a fost trei luni în urmă. Aşa că accesul va fi.